Taoism. Daoism. Cuvintele sunt scrise si pronuntate la fel. In chineza nu exista nici o diferenta, insa cu timpul adevaratii specialisti au inteles ca taoismul si daoismul sunt doua curente total diferite, pornind de la acelasi principiu fundamental insa elaborand teorii distincte…

Taoismul este realitatea lui Tao… Tao este “realitatea ultima, misterioasa si insesizabila, fons et origo a oricarei creatii” (Mircea Eliade, Istoria credintelor si ideilor religioase). Tao reprezinta absolutul, transcedentalul aflat deasupra si in acelasi timp in jurul nostru… Tao reprezinta totul si nimic, insa Tao nu poate fi cuprins in acesti termeni banali, pentru ca Tao isi pastreaza esenta imuabila doar in momentul in care nu poate fi perceput… Tao aluneca prin noi, insa a intelege asta inseamna a nega caracterul imuabil al acestui concept…
Tao sta la baza Dao de Jing-ului… Cartea scrisa in jurul secolului al treilea al erei noastre este considerata si astazi una dintre cele mai enigmatice lucrari ale artei filosofice chineze… Lungimea ei este redusa, insa compactitatea extraordinara ii confera o forta de percutie extraordinara si ofera in acelasi cititorului o imagine de ansamblu asupra ceea ce inseamna Tao si calea apei…
Taoismul a fost pentru Lao Zi, autorul Dao de Jing-ului un mod de viata. Insa Lao Zi vorbea despre cumpatare, despre retragerea din viata publica, despre modestie si despre piosenie in fata naturii. El vorbea despre cursul firesc, despre alunecarea omului pe acest curs. In acest spirit a redacatat el (legenda povesteste la rugamintile unui paznic de frontiera) celebra sa carte!
In scurt timp, ideile sale au prins si au “ademenit” din ce in ce mai multi adepti atrasi mai mult ca sigur de “exotismul” lor… Era ceva diferit, iar oamenilor le place schimbarea. Textul lui Lao Zi a fost citit si recitit, iar cei care credeau ca il pot intelege au inceput sa scrie comentarii, incercand sa explice pentru cei din jurul lor ideile “Batranului Magistru”… Cartea scrisa de un batran in graba (pentru ca, in ciuda aparentei realizari elaborioase, se pot observa clar cateva inadvertente) a devenit obiect “de divinatie” pentru oamenii din acele timpuri…
Problema este ca Dao de Jing-ul nu este o carte usoara, iar cei care au incercat sa il comenteze au indus de multe ori oamenii in eroare. Religia este “opiul maselor” spunea mult mai tarziu Marx, iar evenimentele din China acelor vremuri confirma aceasta afirmatie… O “isterie” generala a facut ca taoismul sa se extinda in toata tara. Insa oamenii au preluat din mers anumite idei eliminandu-le pe celelalte. Lao Zi condamna divinatia, iar numerosii preoti care au aparut dupa moartea sa au creat idoli! Lao Zi vorbea despre o societate viciata, iar curentul al carui fondator a fost a creat una dintre cele mai “nobile” socieati ale istoriei…
Taoismul a fost imediat dupa Lao Zi stapan peste China, iar oamenii au imbratisat patimas religia apei… Insa cuvintele lui Lao Zi sau intors impotriva celor care ii “pastoreau averea”… Batranul spunea: “Cand aurul si jadul umplu odaile, nu se va gasi nimeni care sa le poata apara”… Insa taoistii “tarzii”, preocupati mai mult de alchimie si de nemurire decat de respectarea principiilor filosofice ale lui Lao Zi, au cazut in capcana adulatiei, au devenit trufasi si au inceput sa acumuleze bogatii! Castele deveneau din ce in ce mai inchise, poporul incepea sa strambe din nas… Si in acel moment, un mic “vlastar” a inceput sa se dezvolte, profitand de apatia “religiei de stat”! Samanta fusese plantata de mult de un tanar care avea sa schimbe istoria… El exclamase “Cat priveste dragonul insa, nu il pot cunoaste: nu stiu cum urca el la cer pe nori si pe vant. L-am vazut astazi pe Lao Zi; el seamana cu un dragon!” insa asta nu l-a impiedicat sa creeze un sistem filosofic alternativ, un rival care a crescut pe masura ce taoismul intra in declin…
Insa pentru Lao Zi totul a fost si a curs indiferent… A creat unul dintre cele mai importante sisteme filosofice din istorie, insa a ramas mereu consecvent principiilor sale. El nu a luptat, pentru ca stia ca “Ceea ce este bland si moale biruieste ceea ce este tare si puternic”!