Am certitudinea că mulți dintre cititorii care au parcurs paginile cărții de față își vor exprima sincer regretul că nu le-au cunoscut și citit mai devreme, deoarece poteca vieții lor ar fi fost, încă de la început, mult mai luminată. Într-adevăr, necunoașterea adevărurilor formulate în filele ei ar fi rămas o pierdere considerabiă, dar odată descoperite în această lucrare despre „Contraste”, concepută de pastorul și scriitorul Marian Zamfir, golul a fost pe deplin recuperat, deoarece, având-o acum în mână și survolând-o cu sufletele însetate de sfințenie, toți îi descoperă valoarea adevărurilor ei formulate cu mult talent și multă forță de convingere. De aceea sunt înclinat să cred că mulți dintre cititorii ei o vor mai deschide să o recitească fie integral, fie selectiv, datorită informațiilor deosebit de bogate și valoroase. Cu alte cuvinte, fără studiul de față, nu am fi putut aprofunda complet o multitudine de versete esențiale din Cuvântul lui Dumnezeu referitoare la contraste, însă lucrarea pastorului Marian Zamfir ne lămurește, cu mare acuratețe și cu o mulțime de exemplificări convingătoare, o bună parte din complexitatea lor. Din anumite puncte de vedere, prezenta scriere spirituală eu aș putea-o compara cu minunatul „Comentar la Noul Testament” al cunoscutului teolog american William MacDonald („Belever's Bible Commentary New Testament”~1204 pag.), care comentează verset cu verset tot Noul Testament.
De fiecare dată când ne referim la orice categorie de contraste, automat se declanșează în subconștientul nostru forța de comparație cu reale similitudini, deoarece comparația, voluntară sau nu, pune mai bine în evidență contrastele. Așa spune și autorul: „Când vorbim despre contraste, comparăm, avem mai multe imagini, stări, atitudini, feluri de a crede și a acționa, avem cel puțin două feluri de gândire și umblare la care privim. Pentru început trebuie să privim cum a făcut Dumnezeu lucrurile, care a fost și este intenția Lui și maniera Lui de a lucra.” La început, Dumnezeu” este o expresie mai mult decât o parte în propoziție, ci este un concept. El este Începutul și Sfârșitul, Alfa și Omega. ” La început era Cuvântul, și Cuvântul era cu Dumnezeu, și Cuvântul era Dumnezeu.”(Ioan 1:1) Acesta este un concept cu care vom începe să studiem despre contraste și despre origini, despre felul Lui de a lucra despre stasul lui Dumnezeu (...)”.
Cartea se citește ușor, autorul evitând să se complice în folosirea unui limbaj filosofic sofisticat și să prefere, în schimb, o exprimare fluent-colocvială, cu numeroase citate din Vechiul și Noul Testament. Predominant este un virtual dialog cu el însuși, cu cititorul și chiar cu autorii versetelor biblice. Ca să ajungă la exemplificări concrete, tematica subiectelor este inițiată cu simple întrebări peripatetice: Unde ești?... Din ce pom te hrănești?... Ce alegi?... Ce auzi?... Cu cine și pe cine vorbești?... Cu ce măsură măsori ?... Vorbești cu El?... Ce vezi în El?... Sau dezvoltă subiecte legate de responsabiltate și respect față cei din jur, despre Sfânta Treime și cele trei aspecte ale ei, subliniind necesitatea de a fi în permanență un slujitor al lui Dumnezeu, de a avea Duhul Sfânt în inima noastră ș.a.m.d. Apoi, de-a lungul multor pagini, îți dă sfaturi, susținute de versete adecvate, să cercetezi, să te autocercetezi, să descoperi și să te autodescoperi și să cauți, implicit ce și unde să cauți - toate acestea dublate, când e cazul, de exemple luate din viața zilnică ori din propria experiență. Ți se vorbește deslușit despre măreția jertfei Mântuitorului, despre căutarea altarului de închinare, cu detalieri despre altarul închinării, despre necesitatea ajutorării, a apropierii de cei neajutorați, de a-i cunoaște pe cei săraci din jurul tău, de a căuta neprihănirea, arătându-ni-se cum să ajungem la smerenie și la neprihănire, la supunere, cum să nu devii un prigonitor sau un înrobit, dar și cum să devii un puternic vizionar, cum să alegi binecuvântarea care să te transforme spre a face marea ta schimbare ca să fii ca El, cu El, prin El, până te identifici întocmai cu Numele Lui - cu grija ca toate aceste sfaturile să nu devină doar simple cuvinte goale, ci transformări concrete. În acest scop, se aduc suficiente exemplificări din Biblie, în primul rând pe cele care ne împuternicesc prin chemarea Duhului Sfânt. Desigur, este minunat că noi am putut evolua și că ne-am transformat, dar lucrarea noastră nu se sfârșește aici, nu poate fi considerată desăvârșită dacă nu ajutăm și pe alții să se transforme. În acest sens, pastorul Marian Zamfir este un exemplu de dăruire necondiționată și de sfânt altruism, dedicându-și întreaga existență și în calitatea lui de misionar itinerant, iar în acest scop își folosește toate darurile și harurile primte de la Creator, inclusiv acelea de talentat poet, compozitor, cantautor și instrumentist cunoscut pentru minunatele sale interpretări de cântece religioase. Ca și în alte lucrări, și în cartea unde tratează contrastele ilustrarea cu fragmente din propriile-i creații este benefică. Iată propria-i mărturie: „ Contrastele nu ne mai miră și nu ne determină acțiunile și vorbirea. Duhul Sfânt și crucea Domnului care au operat în noi, continuă lucrarea de transformare în cei din jurul nostru (...) Am compus un cântec privind nevoia de a vorbi pentru viață, care este, cred eu, o chemare o misiune, un mandat, asta am simțit eu atunci când El mi-a dat versurile. (Vorbește pentru viață ! (Ezec. 37:1-14) (...)
Ezechiel profetul, pe vremuri a-nvățat,
Ce forță-are Cuvantul, rostit ori proclamat.
Profețind despre oase, vorbindu-le chiar lor,
Era o nebunie și nu părea ușor.
/ :Putea-vor oasele-astea a-învia ?
Mulți azi răspund ca Marta: ” În ziua aceea, Da”
Isus e Învierea-i ziua aceia !
De crezi atunci vei vedea! :/
Nu spune niciodată, cuvinte-în necredință,
Ce scrie în Scriptură, declară-n biruință.
Nu numai pentru tine, ci pentru toți ai tăi,
Te roagă, luptă, spune, proclamă pentru ei !
/:Auzi si tu un vuiet, vezi a Lui mișcare,
Vorbește-n Duh, proclamă, pentru fiecare,“
O Duhule o vino, suflă peste morți
Și-o oaste să îți faci din toți ! “ :/
Cartea se încheie cu un frumos poem, intitulat chiar „Contraste”, pe care îl citez mai jos:
Doamne, când mă uit la Tine, privind în a Ta oglindă
Parcă-i un film, o poveste, văd stejarul și o ghindă
Ghinda este-așa micuță, poartă-n ea așa contraste
E la fel ca și o carte, lucruri mici și lucruri vaste
Lucruri mici, sunt ca o ghindă, nu știi ce-or crește din ele
Știi că se va face mare, lucruri mari și lucruri grele
De aceea iei aminte, tot ce ai acum în față
E mai mic sau e mai mare, înțeleptul le învață
Te duc, te vor du e-n viață, omul ce ai devenit
Te-au făcut să fii steajul, sau doar un pipernicit
Dar nu lumea definește, ce ai fost sau ce vei fii
Ci Stăpânul, Creatorul, Cel ce te-a chemat să vii
Și să porți al Lui sfânt Nume, ai în tine o comoară
Te hrănești din pomul vieții, nu cu pasăerea ce zboară
Acel pom al cunoștinței, adevărul și minciuna
Dacă-asculți șoapta Satanei, El îți va mai spune una
Pomul e-o sămânță mică, o ții între degețele
Semințele în timp vor crește și devin cam măricele
Ce alegi să fie mare, asta se va dezvolta
Începe c-un gând, cu-o stare, dar aceasta-i viața ta
Ce decizi să fii în viață, un model sau o minciună
Un creștin cu mare faimă, care n-are ce să spună
Ce alegi, un vas de tină, care e-ntărit în foc
Porțelan într-o vitrină, când l-atingi el face poc
Ce-ai ales tu ești acuma, ce alegi mâine vei fi
E o lume de contraste, iar aceasta și tu știi
E-o decizie e mare, chiar de alegerea-i mică
Iubești ce îți spune Domnul, sau ce lumea va să zică
Tu alegi acum creștine și ce ești și ce vei fi
Fariseu în haine albe, sau un sfânt între-a Lui fii
Ia aminte la contraste, și alege înțelept
Tu nu vrei să fii o umbră, fii stejarul, fii deștept !
Cunună-n loc de cenușă, prin profet El ne-a promis
Undelemn de bucurie, și eu cred tot ce e scris
Și tristețea se va duce, El ne face terebinți
Din a Lui sămânță sfântă a creat creștini fierbinți
Fiindcă ei au ales viața și-au respins orice minciună
Au spus NU oratoriei, care n-are ce să spună
Au ales ca ei să fie, tot ce spun și tot ce sunt
Sfânta ghindă e-a lor viață, ei trăiesc doar prin Cuvânt.”
Conchidem că în lucrarea acestul talentat autor nu pasajele în sine se evidențiază, fragmentar, ci ansamblul fiecărui paragraf și idei în parte, vizând uneori un sens parabolic, condiția sublim-omenesc, imaginar-real, tangibil-intangibil, profan-sfințenie. dau culoare și credibilitate întregului studiu - toate la un loc, pe lângă puterea de convingere, fac din cartea pastorului Marian Zaamfir o lucrare de referință și de rezistență pe care oricine o va citi cu multă curiozitate și plăcere.