1.Extazul ca formă a paroxismului își găsește în erotic un aliat fidel și absoarbe senzualitate până la saturație pe care o defulează în plăcere imensă.

2.Eroarea dislocă principiile adevărului născute dintr-un intelect gnomic ce observă, verifică și analizează după criterii obiective, iar în crăpături introduce corpusculii minciunii care falsifică totul și ale cărei structuri se multiplică pe piedestalul prostiei.

3.Poți să-ți mărești ritmul interior prin diversificarea activităților care divid timpul în numere reprezentând intervalul specific fiecărei acțiuni și elimină timpul mort format din hiatusuri, sau poți să-ți micșorezi ritmul lăuntric multiplicând hiatusurile umplute cu spleen, letargie și inerție în care rânjește timpul mort ca o entitate a nulității pliată peste eurile somnolente.

4.Existența se desfășoară pe sinusoidala temporală curgând continuu ca un râu învolburat care te trage în străfunduri unde rânjește neputința cu dinții cariați ai nimicniciei sau te aruncă la mal unde te atrage năluca deziluziilor.

5.Iluziile atacă cu rugină axa idealurilor și numai sfărâmițarea lor și înlocuirea cu proiecțiile logice ale viselor în viitor pe care îl prefigurezi dintr-un prezent insipid, face posibil ca existența să fie o tangentă la cercul plenitudinii.

6.Euforia lăuntrică provine dintr-o frenezie spirituală când totul este învăluit într-o aură roz, însă, de fapt, trăim sub domnia negrului ce se întinde în minte, în suflet, în ochi, peste lucruri și natură.

7.Decepțiile prin cumulare desenează fizionomia morbidă a depresiei furișată în umbra personală creată de un eu macabru și care răbufnește uneori la suprafață înlocuindu-ne eul optimist.

8.Mă simt traversat de entuziasm ca de un râu limpede, rece și învolburat prin care înoată afectele și de îndoieli echivoce ca o mlaștină prin care se târăsc incertitudinile și dilemele existențiale.

9.Unu ne definește finitudinea ca un cerc hașurat de efemeritate, în timp ce zero simbolizează nimicul inoculând hiatusuri în mințile obtuze care sunt influențate de instincte și impulsuri poltrone.

10.Spiritul absoarbe eoni cu corpusculi de imanență divină și prin mișcarea radială a acestuia în minte recreează omul cu materie spirituală intrată în osmoză cu monadele, însă aceste două tipuri diferite de substanțe creatoare nu pot penetra imanența individului văzută ca o esență indestructibilă cu funcție purificatoare, reglatoare de metabolism, cu rol de sistem ce coordonează existența umană.