"Eu sunt Calea,Adevărul și Viața...",a spus Iisus când predica mulțimilor.
Adevărul este una dintre puținele virtuții propovăduite de religia creștin-ortodoxă,alături de Iubire și Curaj.Pe cale de consecință vom putea atribui Adevărului o natură divină.
Totodată mai știm că cea mai scurtă cale către dreptate este Adevărul.
Un concept destul de vag atunci când este vorba de căutarea lui,Adevărul nu poate fi decât unul singur.
Dacă ar trebui să asociem Adevărul cu trăirile și acțiunile umane,vom putea spune despre o persoană că este sau nu sinceră.
Sinceritatea nu este nimic altceva decât o fațetă a Adevărului.Fără doar și poate din conduita morală a fiecărei persoane nu trebuie să lipsească sinceritatea.
Nu de puține ori Adevărul poate cauza durere însă oricât de rău ar fi trebuie apreciat.Dacă îi spunem unei persoane adevărul despre cum se poartă și o jignim nu trebuie să ne simțim vinovați pentru că menirea Adevărului este să ajute,în nici un caz să jignească.
Există o mulțime de domenii în care omul a înțeles să caute Adevărul,vorbim aici de Adevărul existențial(cine suntem și încotro ne îndreptăm),Adevărul factual(cu privire la acțiunile umane și la faptele rezultate),Adevărul știițific(în toate domeniile științei),Adevărul istoric,ș.a.m.d.
Întorcându-ne la sinceritate mai doresc să adaug că oricât de greu ne pare a fi să încercăm să rostim numai adevărul,pe atât de înalțător și liniștit ni se va părea după ce îl vom rosti.Adevărul nu va avea niciodată consecințe asupra celor care îl rostesc.Până și inculpații care își recunosc greșeala au parte de o sentință mult mai blândă.
Adevărul în ziua de astăzi începe să își piardă esența și va depinde doar de noi ce vom lăsa generațiilor următoare,iar Adevărul este una din puținele valori pe care TREBUIE să o lăsăm în urmă.