Mi-e frica de umbrele rosiatice ale inserarii si mi-e magic de ceea ce s-ar putea intampla in camera la lasarea lor.Dar de fapt de ce sa imi pese cand ma ploua cu diamante? De ce sa imi pese cand culorile provin din rosiaticul asta cremos si catifelat?
Si negrul se profileaza atat de bine si albul pielii da lumina de care era nevoie.E rochia de satin cenusie cu umbre negre, e parul meu cazut pe umeri, e rosul-visiniu al inserarii..si totul asteapta ….iar corpul meu straluceste argintiu si proiecteaza amintiri si reflectii din ceea ce sunt sau din ce s-a destramat o data intr-un timp tanar.