Tony JUDT, Europa iluziilor, volum coordonat de Daciana Branea și Ioana Copil-Popovici, Editura Polirom, Iași 2000, 294 pagini



Tema acestei cărți este găsită chiar de Tony Judt în scepticismul său privind Uniunea Europeană. Volumul de față cuprinde câteva dintre textele semnificative ale autorului cu privire la ideea de Europa Unită și la problemele spațiului central și est-european. În plus avem și transcrierea unui seminar (practic un interviu) al Fundației A Treia Europă, la care a fost invitat Tony Judt în 1998. Ceea ce se remarcă în primul rând este discursul aparte al lui Judt.
Biografia lui Tony Judt este una deosebită după cum apare în dialogul său cu timișorenii: student la Cambridge și “Ecole Normale superieure” din Paris. Ca profesor, universități celebre ca Berkley, Cambridge sau Oxford s-au bucurat de prezența sa.
Lucrarea debutează cu acel interviu din 1998, care ne pregătește de fapt pentru partea centrală a cărții, care este reprezentată de eseul „O mare iluzie. Eseu despre Europa”. Apoi urmează un text “Austria și fantoma noii Europe” ce are drept obiectiv să avertizeze asupra viitoarelor pericole pe care le poate produce naționalismul ce ar putea să devină din ce în ce mai puternic în statele stice respinse de Europa. Ultimul eseu cuprins în acest volum „De ce a existat Războiul Rece” este unul istoric, care dorește să analizeze și condițiile particulare ce au dus la apariția Uniunii Europene.
Cartea încearcă să parcurgă o istorie a Europei, o istorie ce tinde să fie singura motivație a autorului privind această “ iluzie” pe care o consideră a fi Uniunea Europeană. Explicarea conjuncturii istorice ocupă cel mai mult loc, filosofia politică fiind pe locul doi.
Pentru Tony Judt succesul Europei Occidentale de după război este irepetabil. Astfel, sunt identificate două elemente: în primul rând avem dorința europenilor de a o lua de la început, de a lăsa totul în urmă. Prezența Germaninei naziste și a aliaților ei au făcut ca istoria să nu mai poată fi privită cu relaxare, iar europenii occidentali au devenit ostili oricărei idei de angajament în luptă, cel puțin între ei. Al doilea element a fost reprezentat de apariția Războiului Rece, mai bine zis de perceperea Uniunii Sovietice ca fiind un pericol și la adresa Europei Occidentale, nu numai a celei Răsăritene. Astfel, occidentalii au fost nevoiți să creeze o alianță între ei. Acestea sunt elementele care în viziunea autorului au dus la apariția a ceea ce mai târziu va fi Uniunea Europeană. Apoi prezența celor mai bogate state în această alianță de început a făcut ca ea să prospere, iar Cortina de Fier a ferit-o de apariția unor membri din est care să o încetinească din punct de vedere economic. Toate acestea fac imposibilă apariția unui nou boom economic pentru Uniunea Europeană, pentru că în opinia autorului noii aderenți din est ar trage în jos Uniunea.,fiind vorba de un sentiment al separării Europei în Est și Vest. Astfel, și azi avem două Europe: una bogată, stabilă, civilizată și cealaltă săracă, instabilă politic și necivilizată, dar și defavorizată de istorie.
În opinia autorului, căderea comunismului a reprezentat pentru Vestul Europei „sfârșitul amneziei” sau „începutul memoriei” față de statele din est. în ciuda acestui sfârșit al amneziei Uniunea Europeană nu este însă dispusă să primească prea curând noi membri nepregătiți economic și politic, ea fiind o „fortăreață bine păzită” pentru cei din interior dar și „ un far” pentru cei din exterior.
Acest volum este foarte interesant, limbajul este unul accesibil, ideile destul de clare. De același autor aș remarca și menționa “ The burden of Responsibility: Bloom, Camus, Aron and the Twentieth Century”, dar la polul opus aș încerca să uit de existența cărții “La fundul grămezii”.
Tony Judt folosind tonul sceptic cu care se autocaracterizează conferă șsnse nule unei Uniuni Europene unuite sub toate componentele sale: etnice, politice, economice, sociale, dar și culturale. La baza acestor argumentații stau bază date istorice (câte o data eronate) pe seama cărora se fac speculații fara a se oferii alternative viabile (statele-națiune nu sunt o alternativă ci o întoarcere la Evul-Mediu).
Porind de la ideea că pura existență a Uniunii Europene o reprezintă pacea, gânditorii acestui ideal dorind să nu mai existe posibilitatea unui al trei+lea razboi mondial, evită conflictul prin evitarea cauzelor: economice, sociale, politice, etnice. Aceasta este Uniunea Europeană.
Există posibilitatea ca Uniunea Europeană la care se referă autorul să fie una utopică, un ideal și de caeea îi este foarte ușor să o demonteze pas cu pas într-un mod virtual.
Nu pot să nu-i acord o clauză de clemență asupra ideilor sale în prezentarea unei noi Europe prin prisma Uninii europeene ce tinde să pară o asociație în care statele puternice își mențin și impun poziția asupra celorlalte țări. Soarta țărilor din Uniunea Europeana depinde mai mult de economic, de spiritul managerial și de susținerea europeenilor.
După aproape 10 ani de la publicarea cărții, unele idei par să fie demontate chiar de un adevăr istoric: țările din estul Europei aderă la Uniunea Europeană fără ca cea din urmă să cadă în neant sub presiunea noilor veniți. România este un caz întârziat dar direcția sa este una clară: Uniunea Europeană.