poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-03-20 | |
Intr-o zi de primavara ploioasa, intr-un ungher ascuns al odaii, o vioara canta o balada trista. Cerul plumburiu varsa lacrimi amare peste pamantul sfios trezit la viata dupa o iarna apocaliptica.
Ploi aspre plang in sufletul romanesc.Ne simtim invadati de o dusmanie impertinenta, lipsita de scrupule. Un duh rau bantuie sufletul impanzit de firele hidoase ale mortii. Ma uit in jur si parca vad numai morti vii. Ici colo cate un zambet tamp, neputincios. Parca o paralizie a cuprins constiinta romaneasca. Spectacolul ieftin, de balci provincial, starneste palide umbre ilare. Unde sunt romanii ? Ce dusman parsiv a patruns in noi cotropind atributele firesti ale firii noastre ? Ne lovesc evidentele si nimeni nu spune, nu face NIMIC ! ... Ce-i ce spun ADEVARUL sunt loviti incet, pe la spate, cu lasitate. O sclipire de adevar si demnitate alerteaza o armata de morti vii care marsaluiesc in pas sacadat pentru a inspaimanta iesirea din cavoul neputintei lase. Structuri de otel traseaza nemilos locasul fiecarui cavou. Cavouri cu suflete de romani. Cine iese din ele va fi zdrobit de cutitele grele care se rotesc ritmic si precis la orice miscare a prizonierilor. Unde sunt romanii ? S-au resemnat sa traiasca respirand rugina acestui mecanism hidos sau au fugit in largul zarilor straine? Am devenit niste roboti care se misca greoi si haotic in cadrele acestea stramte si macabre ? Apele statute arunca miasme grele in jur. Peste tot te cuprinde un miros pestilential. Urme batatorite de murdarie ale unor animale salbatice si perverse impresoara calea. Ciuperci otravitoare rasar pe margini intre buruieni semetite in sus, cocotate cu indrazneala peste mormintele inca proaspete - morminte de romani ... Unde sunt Doamne romanii ? Unde sunt flacaii veseli si fetele codane aplecate cu sarg peste tarini grele de roada ? Unde sunt copiii jucandu-se nevinovati in poienile reverberand, prin razele de soare, culorile vesele ale florilor ? Unde sunt inteleptii neamului rostuitori de obste si ctitori de cetati ? Unde-i pacea si bunastarea patriarhala, rod al muncii, intelepciunii, omeniei si respectului pentru oameni ? Unde sunt mesterii fauri cu maini harnice care framanta si aurul si painea infratite intr-o alchimie sfanta proprie numai neamului nostru ? Unde-i veselia sarbatorilor imbelsugate rostuite de ancestrale rituri cuminecatoare ? Unde-i sclipirea de inteligenta iscoditoare, cumintita de smerenie, din ochii tinerilor ? Unde-i lumina stiintei trudite de mintile romanilor, vitejii si indraznetii cunoasterii, deschizatori de noi orizonturi ?
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate