... mai vrem adesea să fie un frig pătrunzător
să devoreze liniști, să înflorească mineral
un zgomot fericit, un zgomot bântuitor
din gânduri câte-o rană să ne vindece
răni lăsate încet de singurătate, de
milă și de noi care mai de care
rănindu-ne pentru a ne bucura sufletele
de sângele gândurilor, de rănile lor...
... mai vrem ades să fie o lungă îngemănare
de fapte și eroi pe care să-i slăvim
în temple, în frize și retabluri
să-i așezăm în piatră, după care
privindu-i să ne uităm și să uităm
faptele noastre, toate cele de peste zi...
... mai vrem ades o măiestrită poartă
spre care să ne ducem în nesfârșit convoi
și așezându-ne gând lângă gând, cuvânt
lângă cuvânt, inimă lângă inimă
să ne spunem oameni și să trecem...