Imi pare rău tot timpul când îmi dau seama că uităm uneori unele lucruri frumoase care dau valoare culturii românești și implicit nouă.Aproape în fiecare an văd în diverse situații că societatea romnească este prea obosită și prea grăbită poate inconștient sau nu uită să iși aducă aminte de momentele care au marcat cultura noastră, a tuturor.
În noaptea asta de 13/14 decembrie 1983 ,România pierdea una din figurile cele mai importante ale poeziei și implicit unul dintre cei mai mari iubitori ai limbii române. După o viață în care s-a dedicat aproape total și cu o forță incredibilă tuturor, Nichita Stănescu pleca dintre cei ce respiră ,rostind chiar acest cuvânt respir.
În urma sa avea să se întâmple un fenomen care este destinat tocmai oamenilor importanți , cred că nu a existat niciodată până atunci un caz în care atâția oameni să spună că l-au văzut ,că i-au fost prieteni unui om , am putea cu ușurință să ne aducem aminte de Arghezi care spunea că l-ar fi văzut în București pe Calea Victoriei pe Eminescu și nu doar acest caz există, dar este unul reprezentativ.
Pe lângă acest lucru , fenomenul Nichita Stănescu așa cum marele său prieten de la Timișoara, Anghel Dumbrăveanu ,l-a numit ,a lăsat limbii române o operă poetică fascinantă și tulburătoare în același timp, o operă vastă care a revoluționat ca niciodată poezia românească.Nichita Stănescu a reușit ca în doar 23 de ani de activitate literară să întoarcă totul catre ce este mai pur și mai curat în limba română.Cred că noi nu l-am înțeles și nu am reușit niciodată să îl iubim așa cum ar fi meritat acest sensibil copil rătăcind printre cuvinte, a fost nominalizat la Nobel și doar situația , răutatea și frustarea unora dintre contemporani l-au privat pe Nichita de prestigiosul premiu, însă cred că dragostea și apropierea lui de poezie și de cei ce o iubesc l-au făcut și îl fac mereu să rămână de neatins.
Nichita Stănescu a fost un fenomen pentru că s-a dăruit în totalitate limbii române fără să îi ceară nimic.Acum îmi aduc aminte de sărbătorirea a 50 de ani a poetului , când la invitația lui Adrian Păunescu , Nichita a venit la Sala Polivalentă din București pentru a îmbrățișa cu inima și poezia toată România.