poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-02-07 | |
Dacă, de exemplu, mîine pe la prînz șeful orașului care este dă un ordin și spune că se interzice cu desăvîrșire apariția ziarelor, aflați că primii crucificați nu vor fi patronatele, ci chiar angajații. Spun asta fiindcă, spre deosebire de alte bresle, cea scriitoricească la ziar are lipit în frunte cuvîntul dependență. Cu tot restul lumii mai faci ba un vînzător la alimentară, ba șef de depozit, ba chiar un șofer bun sau un polițist foarte bun, numai cu scriitorul de la ziar nu vei face în veci combinații.
Explicația cred că este una singură, și anume că ziaristul nu trăiește nici pentru salariu, nici pentru glorie și nici pentru o pilă la Obama. El se zbate pe viață și pe moarte să descrie, să arate, să pună în vederea lumii ADEVÃRUL. Mihai Eminescu, Pamfil Șeicaru, mai apoi, spre zilele noastre, fostul șef de la Adevărul, Dumitru Tinu, și foarte mulți alții au rupt din tăcerea mieilor, ca să spunem așa, mult mai mult decît ambiția de a exista. Pe ziaristul născut, nu făcut, nu-l poate cumpăra decît Dumnezeu. În rest, el merge mînă în mînă cu viața cotidiană, pînă cînd pantofii i se rup de drum anevoios, pînă cînd inima lui se învață cu bătaia lumii, pînă cînd, în cele din urmă, scoate la lumina societății bucățica de cașcaval a adevărului, singura care mai poate sătura planeta. E greu de crezut că ar mai putea chivernisi cineva în afară de scriitorul de la ziar atîta răbdare cu sinele, încît să se trezească într-o zi fără pîine. Și aceasta fiindcă pîinea se frămîntă din adevăr și abia apoi din speranță. Cu toate giumbușlucurile pe care le face omul care răspîndește cuvinte la o gazetă, el devine la un moment dat cel mai grozav fluture. Înainte de a fi ucis, criminalul zilei are griji însă și nu se pripește asupra sabiei decît după ce a admirat măiestria aripilor de fluture frumos împodobite. Și ca să nu trecem la poezie, cred că ziaristul e frate cu popa, e frate cu milițianul, e frate cu chirurgul, e frate cu omul. Ce e rău, că uneori, unii fac sex cu maimuța, și în cazul acesta adevărul este undeva… la mijloc
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate