poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2016-08-14 | |
Acum două decenii, pe 16 august 1996, se stingea un mare dirijor, muzician, profesor și un erudit, Sergiu Celibidache. Născut în iulie 1912, ca și N. Steinhardt, dar în orașul Roman, Celibidache a activat, în principal, în străinătate. A concertat și în România, iar N. Steinhardt îi scrie lui Virgil Ierunca o superbă scrisoare, pe 28 ianuarie 1978 (publicată în cartea "Dumnezeu în care spui că nu crezi", Ed Humanitas 2000, pg 225-227), descriind impresiile de la un concert la Atheneu în care Celibidache a dirijat Rapsodia I de George Enescu.
Exaltarea și încântarea lui N. Steinhardt sunt maxime: "Nu, cuvinte nu găsesc, nu mă pot exprima, sunt pierdut, topit, înmărmurit, uluit, făcut praf, galvanizat, învins, răpit", scrie el. "E ca și cum ar fi apărut deodată pe scena Ateneului toți de-a valma: Decebal, Eminescu, Creangă, Blaga, Urmuz și toate zînele, și toți îngerii păzitori ai meleagurilor și cerul local s-ar fi despicat în zîmbete, stăpînire de sine, tumult, foc, rațiune, eleganță, deasupra unui pămînt duduind de impetuozitate și elan vital. De necrezut! de neimaginat! Covîrșitor! O revelație!" Detalii asupra studiilor, carierei și înregistrărilor lui Celibidache sunt disponibile pe Internet, deci voi consemna foarte pe scurt câteva elemente din biografia lui. A studiat la Berlin, luându-și un doctorat în compoziție, dar a studiat și filosofie și, în anii de studiu, s-a apropiat de teoriile filosofice Budhiste. A condus orchestrele din Berlin, München, Stockholm, Stuttgard și Paris. A avut și o bogată activitate de profesor, lăsând pe oricine să vină la cursurile lui, pe gratis. Nu-l interesau înregistrările, Celibidache spunea că experiența unui concert este unică și că momentul de trăire nu poate fi înregistrat. Sunt, desigur, înregistrări cu el, dar din concerte și, în general, făcute împotriva voinței lui. Cuvintele lui N. Steinhardt despre concertul din 1978 sunt rostite de un ascultător. Impresionantă însă este și mărturia unei violoniste de renume din Canada, pe care am auzit-o recent pe postul de Radio CBC (Canadian Broadcast Corporation) în cadrul emisiunii săptămânale de două ore "This is my music", unde sunt invitați muzicieni canadieni de prestigiu care-și expun preferințele muzicale și amintirile legate de ele. Invitata emisiunii din 29 iulie 2016 a fost violonista Annalee Patipatanakoon. A absolvit studiile de muzică în Philadelphia și la Indiana University în Bloomington. A fondat în 1993 trio-ul Gryphon, împreună cu violoncelistul Roman Borys și pianistul Jamie Parker. A obținut numeroase premii de interpretare și compoziție în Europa și Canada, iar în prezent predă la Conservatorul din Toronto și, când nu are cursuri, dă lecții de "masterclass" în Europa, Statele Unite și Canada. Annalee Patipatanakoon a avut ocazia să interpreteze în 1984, la Carnegie Hall - New York, cu orchestra din Philadelphia condusă de Celibidache, "Preludiu și moartea Isoldei" de Wagner. Povestea ei despre repetițiile pentru acest memorabil concert mi-au rămas în memorie. Sergiu Celibidache, spune violonista, nu era des invitat în Statele Unite pentru că el cerea cel puțin 13 repetiții cu orchestra înainte de concert, ceea ce nu era obișnuit. Sergiu Celibidache era, atunci, la primul lui concert din Statele Unite și când, la prima repetiție, a auzit nivelul orchestrei, a spus că nu mai vine. Din fericire, continuă violonista, el a revenit și le-a spus orchestranților să se asculte unul pe altul cu mare atenție. Artista povestește cum orchestranții au făcut efortul de a se asculta și pe ei înșiși, dar și pe muzicienii de alături, pentru a "trăi" împreună muzica, așa cum i-a învățat Celibidache. Experiența interpretării, de o mare intensitate, spune vilolonista, a fost unică și de neuitat pentru toți orchestranții. După peste trei decenii ani de la acel concert din 1984, violonista încă își amintește de emoția și vibrația pe care a simțit-o lucrând cu Sergiu Celibidache. Repetițiile cu el, susține artista, i-au marcat existența. În sufletul câtor alți muzicieni și ascultători dirijorul român e încă și astăzi! Un gând pios la 20 de ani de la moartea lui Sergiu Celibidache, acest mare om, talentat dirijor, erudit profesor, filosof și artist. |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate