Tânărul artist rătăcitor a rămas în New York până în 1978, după care s-a întors în Europa, în Elveția (mai întâi la Zurich, apoi la Berna). În 1980 se afla deja la Paris, oraș pe care nu l-a mai părăsit până în 1992, când, venind în România, a reușit să distrugă tot ce construise într-o viață de om.

Perioada pariziană a constituit apogeul carierei și strălucirii lui Adrian Costea, care a devenit, în zece ani, unul dintre cei mai bogați oameni din Franța. Și-a deschis un birou de arhitectură de interior și decorațiuni, punând, în același timp, în funcțiune două ateliere de câte 3.000 de metri pătrați, pentru operațiuni imobiliare de reconstrucție, restaurare și decorare, totală sau parțială. În cadrul acestor ateliere, o secție a fost rezervată pentru creația de sculptură și design de obiecte și bijuterii.

„Vitrina acestor activități s-a materializat, încă de la începutul anilor ’80, în deschiderea unei galerii în Jardin du Palais Royal – își continuă Adrian Costea relatarea. Timp de peste un deceniu, din această galerie au plecat, în diverse țări, peste 800 de lucrări de sculptură, pictură și design. Principalele țări care au absorbit aceste creații au fost, în ordine descrescătoare: Japonia, Germania, SUA, Elveția, Olanda, Africa de Sud. În ceea ce privește partea imobiliară, de-a lungul timpului, printre clienții mai importanți au fost: F. Bouygues (ca persoană privată și prin societate), J-C. Decaux (privat și societăți), Darty (privat și societate), sediul băncii La Henin, sediul băncii BNY Mellon Corporation, societatea Roger&Gallet, casa Hermes, casa Christian Dior, casa Givanchy, casa Van Cleef&Arpels, grupul Seiko, familia Hattori, grupul Seibu, familia Tsutsumi”.

VA URMA