Dacă Timișoara a dat Hollywood-ului un star veritabil, pe actorul Johnny Weissmuller, fost campion olimpic la înot, rămas celebru prin replica sa “Me, Tarzan, you, Jane” din filmul “Tarzan, stăpânul junglei”, și lugojenii au avut o personalitate asemănătoare. Este vorba de Bela Ferenc Dezso Blasko, poreclit Adelbert, dar ajuns celebru ca Bela Lugosi – actor care a excelat în filme de groază precum “Dracula”, “Fiul lui Frankenstein” sau “Semnul vampirului”. Impresionant este faptul că atât de mult și-a iubit Bela orașul natal, Lugojul, încât i-a purtat numele, ca artist, întreaga sa carieră.

Fire aventuroasă, nestatornic în dragoste

Bela Lugosi s-a născut la Lugoj, la 20 octombrie 1882, pe vremea când Banatul făcea parte din Imperiul Austro-Ungar. Tatăl său a fost un om cu vază – bancher. Plecat ca voluntar pe front în primul Război Mondial, este rănit de trei ori și ajunge locotenent. După căsătoria cu Ilona Szmik (1917-1920), face marele pas spre America, traversând oceanul un an mai târziu. Fire aventuroasă și nestatornică în dragoste, Bela Lugosi se căsătorește cu o altă Ilona (Montagh) la New York și devine cetățean american în 1931. Un alt mariaj, cu acrița Lilian Arch (1933-1956), îi aduce și mult doritul copil, pe Bela Lugosi junior, născut în 1938.
Decedat în urma unui atac de cord la 16 august 1956 (ce moarte pentru un actor de filme de groază!), a fost înmormântat în costumul complet al lui Dracula, inclusiv capa!

Trei zile – record mondial la mariaj

Bela Lugosi poate fi considerat un recordmen mondial la… divorț, el reușind performanța unui mariaj care a “durat” doar trei zile (29 septembrie – 2 octombrie 1929) cu Beatrice Weeks, o văduvă super-bogată din San Francisco. Motivul? În relația lor exista o a doua femeie!! Căsătoria de trei zile a făcut senzație în presa vremii și i-a adus lui Lugosi o nesperată notorietate.
Situațiile inedite au fost o constantă a vieții sale. Interesant este faptul că, deși lugojeanul nu a primit niciodată mult râvnitul Oscar, actorul Martin Landau a câștigat statueta interpretându-l pe... Bela Lugosi, în "Ed Wood". Ironia sorții nu se oprește aici: distinsul actor lugojean a murit sărac în Hollywood-ul care l-a adulat în anii 20-30. Între timp, devenise și dependent de droguri.

Contribuția discretă a lui Frank Sinatra

Interesant este faptul că Bela Lugosi și-a început cariera de film în Germania, în 1919, dar, datorită vederilor lui de stânga (începuse să organizeze un sindicat al actorilor), a fost nevoit să părăsească rapid această țară. În America, patria libertăților visate, Lugosi s-a pomenit în fața unui handicap serios: nu știa limba engleză! Dar memoria sa fantastică l-a ajutat să redea convingător rolurile, cu fiecare cuvânt învățat pe dinafară. Rampa de lansare către luminile Hollywood-ului a constituit-o însă personificarea răului din personajul “Contele Dracula”, pe care l-a interpretat în premieră pe Broadway, în stagiunea teatrală 1927.
Din păcate, rolul care i-a adus gloria i-a adus și decăderea, el fiind considerat incapabil să mai interpreteze o altă partitură. La bătrânețe, ajunsese să interpreteze chiar parodii după acest rol, considerate de unii critici de film drept “jalnice”.
Se spune că atunci când a murit, Bela Lugosi avea o situație financiară așa delicată, încât prietenul Frank Sinatra i-a plătit în mod discret serviciile funerare.

Dracula reînvie… pe mărci poștale!

O renaștere spectaculoasă a legendarului Dracula a avut loc la 30 septembrie 1997, dar nu prin deschiderea cu scârțâit sinistru a unui sicriu capitonat cu pânze de păianjen, ci prin intermediul Poștei Statelor Unite! La acea dată, serviciile poștale americane lansau seria de timbre “Monștrii ecranului”, iar o marcă poștală avea imprimat chipul lui Bela Lugosi (cea cu valoarea de 35 de cenți).

Dependența de drog, mascată sub machiajul gros

Începând cu anul 1943, Lugosi nu se mai afla în postura de a-și alege singur rolurile. Pentru că dependența sa față de droguri începuse să fie vizibilă, el accepta roluri precum cel din “Frankenstein îl întâlnește pe Omul Lup”, în care nu era nevoit să dialogheze și avea fața acoperită de un strat gros de machiaj. Decăderea a continuat, pas la pas cu accentuarea sărăciei. La începuturile anilor ’50, se părea că nimeni nu mai are nevoie de actorul Bela Lugosi, în afara regizorului Ed Wood, un fan al său. În 1955, Lugosi se internează pentru dezintoxicare, dar moare un an mai târziu, în timpul filmărilor la “Planul spațial nr. 9”, regizat de Ed Wood.

Contele umorului negru

După declarația lui Vincent Price, la funeraliile lui Bela Lugosi (înmormântat la Holy Cross Cemetery din Culver City, California), a avut loc un episod de umor negru. Colegul de breaslă Peter Lorre, specialist și el în roluri de groază (“Mâinile lui Orlac” etc.), a avut un șoc când l-a văzut pe Lugosi, mort și îmbrăcat în costumul lui Dracula. El i-ar fi spus lui Price: “nu crezi că ar trebui să-i înfigem un țăruș… doar așa, pentru orice eventualitate?!”
Legenda mai consemnează o coincidență stranie: atunci când a murit, Bela Lugosi citea scenariul “Cortina finală”, scris pentru el de bunul său prieten Ed Wood.
“Ed Wood” avea să fie, de altfel, și titlul filmului său biografic, care pedalează pe ideea unei rivalități dintre Lugosi și Boris Karloff, o altă legendă a peliculelor horror din perioada interbelică. În realitate, cei doi nu prea au avut de-a face unul cu celălat și nu a fost cazul să fie vreo luptă pentru roluri. Ei au apărut chiar împreună, în producția “The body snatcher” din 1945. Se pare că acestă “rivalitate” care n-a avut loc cu adevărat a fost inventată de Lugosi, ajuns la senectute.
Un ultim fapt interesant de consemnat este că reședința lui Lugosi din San Francisco i-a revenit, la mijlocul anilor 90, cunoscutului actor Johnny Depp, fan declarat al personajului Dracula.