poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2853 .



Adam si Eva in conflict.
scenariu [ ]
" teatru"cu "scene"

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [giove ]

2007-02-15  |     | 





Adam și Eva în conflict.

ADAM _ Doamne! De ce m-ai izgonit din Rai?!
DUMNEZEU _ Ca să-ți pedepsesc neascultarea, Adame.
ADAM _ Ai fi putut măcar să-mi găsești circumstanțe atenuante și să mă condamni cu suspendare, căci Eva este cea care m-a îndemnat să-ți nesocotesc porunca. Ea este autorul moral și este deci mult mai vinovată decât mine.
DUMNEZEU _ Toate câte s-au întâmplat, trebuiau să se întâmple Adame. Aceasta a fost voia mea!
ADAM _ Atunci, eu de fapt, n-am nici o vină! Totul s-a consumat potrivit unui scenariu și încă nu am auzit ca un actor să fie judecat și condamnat, pentru că în distribuție, ajucat rolul unui criminal.
DUMNEZEU _ În piesa pe care am scris-o eu, mai ai încă multe roluri de jucat; la care se adaugă și remake-urile,
așa că vrând-nevrând, trebuie să te consolezi cu ideea că ai drum lung până la capăt.
ADAM _ Facă-se voia ta, Doamne!...
EVA _ Cu cine stăteai la bârfă, dragule??
ADAM _ Cu Tatăl nostru cel...
EVA _ Așaaa?!...I-ai spus să ne mai țină încă un purcel, ca să avem ce tăia de Paști, Căci numai cel de la Crăciun nu ajunge până atunci?!
ADAM _ Dragă...
EVA _ Dar de damigeana cu vin pentru aniversarea celor 17 mii de ani de căsătorie, i-ai amintit?!
ADAM _ Puișor...
EVA _ Răspunde scurt, cu da sau nu!! Ce mă tot iei cu siropele și bombonici?!
ADAM _ Iubito, dar tu crezi că-i putem cere atâtea?! O să ne întrebe, ce facem noi cu salariile?
EVA _ Ce-ai spuuus??!!...Salarii??!!...Omule, tu vrei să fac infarct??!!...Urmărești să scapi de mine?!...Þi-ai găsit alta??!!...E mai frumoasă?!...E mai tânără, nu?!...
Hai, nu te mai codi! Mărturisește!...Ce taci ca o momâie?!...Cum poți să vorbești cu atâta nonșalanță despre...pff...salarii-ca și când,acestea ar fi cu adevărat ceea ce se pretind a fi?!...Spune-le...ajutor pentru handicapați...pensii C.A.P...sponsorizări pentru revigorarea producției de sticle de lampă...Spune-le cum vrei! Numai salarii!!...Te rog din suflet! Te implor, chiar! Nu le mai spune!...
ADAM _ Draga mea! Bobocule scump! Iartă-mă, dacă te-am supărat; dar trebuie să-ți atrag atenția, că alții n-au deloc...Observi că n-am mai pronunțat cuvântul acela oribil...Oare aceștia,cum s-or fi descurcând?...
EVA _ Cel puțin, ei pot să-și facă planuri și vise, în care să se vadă ajunși peste noapte milionari...Dar ce zic eu?! Miliardari ca J.R...Ooo!! Ce mi-ar mai plăcea și mie!...
ADAM _ Pe noi, cine ne oprește să facem planuri și să visăm?
EVA _ Teama că am fi într-o bună zi mai tentați de vis, decât de realitate.
ADAM _ Oh! Doamne-Dumnezeule! Eva dragă, cu tine nu ajung la nici un rezultat. Dacă este... de ce este? Dacă nu-i...de ce nu-i? În tine zace germenul unei eterne stări conflictuale. Spune! Ai fost mulțumită vreodată pe deplin?...
EVA _ ...Da! Asta se întâmpla în perioada Matriarhatului, când eu eram Doamnă și Stăpână!
ADAM _ Dar acum, parcă nu-i tot așa? Dorințele tale sunt mai presus decât orice pentru mine. Când la alegeri eu am vrut să votez un singur trandafir...tu mi-ai spus să votez tot buchetul...și uite-așa, m-am trezit în opoziție. Când am vrut să mergem în concediu la munte...tu ai vrut la mare...și m-am ales cu o insolație. Când am vrut să cumpăr lemne pentru iarnă, tu ai obiectat; spunându-mi, că mai bine din banii respectivi îți cumperi o haină de blană- pentru că și așa, meteorologii au prognozat o iarnă blândă...și-au fost geruri de -30°C, astfel că eu am tremurat ca să mă-ncălzesc; iar tu ai dormit cu haina pe tine...Și lista ar putea continua. Ce vrei mai mult de-atât?!...
EVA _ Om hain și fără inimă ce ești! Monstrule!! Cauți permanent să mă faci, să mă simt vinovată de toate relele...Să știi, că te părăsesc! Plec la mama!...Pe Abel o să-l iau cu mine- căci și așa urmează să moară. Cain o să rămână la tine...Sper să-ți facă destule necazuri și să-ți pape banii pentru cauțiune vreun avocat, mințindu-te că-l scapă de pușcărie.
ADAM _ Draga mea! Odorul meu iubit! Mai gândește-te înainte de a lua asemenea hotărâre!...Nu te juca cu focul!
EVA _ Grija cui o porți?! A mea, sau a ta?!
ADAM _ Nu-i vorba de grijă aici, ci de cu totul altceva. Miile de ani petrecuți împreună...Copiii pe care i-am făcut din dragoste...Peștera cu etaj și posibilități de mansardare...și câte și mai câte...nu mai reprezintă nimic pentru tine?!
EVA _ Orice mi-ai spune, să știi că hotărârea mea este definitivă!
ADAM _ Da?!...
EVA _ Da!...
ADAM _ Bine, dar să știi că o să-ți pară rău!
EVA _ De ce mă rog, să-mi pară?!
ADAM _ Pentru că ai luat o asemenea decizie, într-un moment în care enervarea ți-a răpit luciditatea gândirii...de care de altfel nu ai dat dovadă niciodată...
Și apoi, n-ai luat în calcul nici faptul că eu sunt unicul bărbat.
EVA _ Ha! Ha! Ha! Sfântă naivitate!! Despre Dracu',n-ai auzit povestindu-se?!...În plus, scap și de spălatul lenjeriei și a șosetelor tale- veșnic transpirate; lucru pe care l-am acceptat cu greu, încă din perioada prexistenței mele; atunci când mă găseam în stadiu de coastă.
ADAM _ Dumnezeule!! Eva! Câte aflu acum despre tine?!...Tu, de fapt nu m-ai iubit niciodată!...
EVA _ Ba, te-am iubit!...Am fost, ca să zic așa...chiar nebună după tine...
ADAM _ ...M-ai mințit permanent!...Ia te uită domnule, cu cine am împărțit pâinea- și nu numai pâinea- atâta amar de ani?!?!...
EVA _ Miră-te! Miră-te! Când de fapt, eu ar trebui să mă mir, cum de n-am văzut până acum că ești un om slab și influențabil; care n-a făcut în toată viața lui...decât ceea ce am vrut eu?...Tot timpul te-ai considerat o victimă, un om lipsit de noroc...Dar oare faptul de a mă avea pe mine, nu trebuia să te facă , să te simți cel mai norocos om din lume?!...Te lauzi că scrii poezii- și alea triste- dar ai uitat cine ți-a fost muza?!...EU, băiete!! Eu am fost alfa și omega pentru tine!...Așa să știi!!...Pa!
ADAM _ ...Eva! Nu pleca! Mai ai posibilitatea să te răzgândești.
EVA _ NICIODATÂ !!!...De un singur lucru îmi pare rău, că n-am făcut-o mai demult. Mi-a spus Șarpele, că n-am să fac casă cu tine; dar nu l-am crezut- și uite că am ajuns la vorba lui. Adio domnule! Ne vedem la Tribunal!
ADAM _ Doamne, ce să mă fac?! Femeia asta nu glumește! Chiar are de gând să se despartă de mine!...
DUMNEZEU _ Deh, Adame! Ai luat în derâdere mișcarea de emancipare a femeilor; așa că acum nu poți decât să suporți consecințele. Ai văzut cât de repede ți-a amintit de Matriarhat?!...Recunosc, a fost o scăpare a mea. Am vrut să mai rup monotonia; dar mi-am dat seama că cineva o să spună referindu-se la femei-"poale lungi și minte scurtă"- așa că mi-am remediat greșeala, cât am putut de repede.
ADAM _ Bine, bine, însă nu mi-ai răspuns la întrebare. Acum, eu ce trebuie să fac?
DUMNEZEU _ Nu trebuie să faci ceva anume. N-ai alungat-o tu din casă, ci a plecat singură. Peste tot pe unde va merge, va trebui să intre pe ușâ; iar atunci când se va lovi de pragul de sus, are să-l vadă și pe cel de jos; iar aceasta-i va fi pedeapsa.
ADAM _ Doamne, de ce ai făcut femeia atât de capricioasă și de schimbătoare?
DUMNEZEU _ Ca să dau apă la moară misoginilor.
ADAM _ Cu riscul de a te plictisi; mai răspunde-mi te rog la o întrebare: Voi mai fi eu fericit cândva, alături de o altă femeie?...
DUMNEZEU _ Posibil, Adame. În viață, omul este asemeni unui posesor de bilet Teleurobingo- cu unul singur, poate participa la mai multe extrageri.
ADAM _ Mulțumescu-ți Doamne! Mi-ai luat o piatră de pe inimă!
Cântat:
De ce oare eu te-am cunoscut?
Și de ce pe brațe m-ai ținut?
Gura tu de ce mi-o sărutai?
Dac-ai vrut uitării să mă dai?...

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!