Actul 1, scena 1
(un tanăr student, stă în centrul scenei în fața unei mulțimi compacte de tineri, prieteni. grupul stă cu spatele la public și cu fața la tînăr. în spatele lui, două scări, cea din stînga scenei este dreaptă, cea din dreapta este spiralată.)

Tînărul:
după cum vă spuneam, dragii mei prieteni, esența desăvîrșirii stă, în
esență, in chintesența cinciului, sălășluind in cifra celui de-al șaselea element numeric.

Un Prieten:
dar cum rămane cu Triada?

Tînărul: Triada vine din descompunerea în factori primi.

Alt Prieten:
ba nu. simplificînd sistemele de numărare ajungi la cel binar, primarul. deci se poate vorbi despre două elemente prime tuturor celorlalte!

Tînărul:
vedeti voi, Adunarea este calea: doi plus trei egal cinci! Gata! de aici tot ce trebuie să faci e sa-l desenezi în scris.

Alt Prieten:
dar cum? nisipul nu se presupune că este răscolit de vînt?

Tînărul:
asta da, dar doar dacă scrii contra Vîntului! altfel, dacă scrii cu Vîntul...

Alt Prieten:
asta-i buna! I-auziți, vrea să scriem cuVîntul!

(rîsete incerte ale celorlati)

Tînărul (visător):
La început a fost Cuvîntul...trebuie să ne reîntoarcem la Inceput pentru a putea fi cu Vîntul...

Actul 1, scena 2

(același cadru. doi agenți cu fete străvezii îmbrăcati în costume negre, care pînă acum stateau proptiti de doi stîlpi ce încadrau scena, devin vizibili-efect realizabil prin joc de lumini/umbre-și se apropie de Tînăr, oprindu-se de o parte și de alta a sa)

Agentul nr 1: Poftește pe o scară...
Agentul nr 2: Pe o treaptă mai sus...
Agentul nr 1: Ca să te vizioneze mai stereo auditoriul...
Agentul nr 2: Ca să te audieze mai cromatic vizionarii

Prietenul nr 1:
(repezindu-i pe agenti) cine vă credeti voi să intrati peste discutia altora?!

Agentul nr 1: (arătînd spre dreapta lui, peste Tanăr)Agentul nr 2.
Agentul nr 2: (arătînd spre stînga lui, peste Tanăr)Agentul nr 1.

Prietenul nr 2: Never trust an Agent!
Prietenul nr 1: hai valea! nu vă permit!-

Agentul nr 1: (spre Prieteni) cu mare placere! (spre Tînăr) alege-ti Scara!
Agentul nr 2: (arătand spre scara din stanga) să fie Dreapta ...
Agentul nr 1: (arătand spre scara din dreapta) sau Spiralata ?

Tînărul:
(nefiind atent la gesticulatia agentilor) o aleg pe cea dreaptă...mereu!

Agentul nr 1: fie
Agentul nr 2: voia ta!

(agentii îl prind pe Tînăr, fiecare de cîte o mană, și îl trag pe prima treaptă a scării drepte, cea din stînga scenei)

(Tînărul stînd pe prima treaptă cu fata spre public și spre grupul din josul său, le vorbește acum mai putin inteligibil ca înainte. agentii îi stau în spate, pe o treaptă mai sus, ascultand și fiind mereu pregătiti să-l ia și mai sus)

Tînărul:
după cum vă spuneam prieteni, ceaiul se bea la ora cinci, deci divinatorii sunt sfinti...

Prietenul nr 1: (către Prietenul nr 2) ce zice?

Prietenul nr 2:
(către Prietenul nr 1) nu știu, dar parcă nici de văzut nu-l mai văd așa bine...ceva legat de Sfîntul Ceainic, in orice caz.

Prietenul nr 1: (către Tînăr) vorbeste mai clar!

Tînărul: dar nu vorbesc deloc rar!

Prietenul nr 2: (către Tînăr) sau mai de grabă, vorbeste mai rar!

Tînărul:
ah, doriti să vorbesc mai clar! prea bine, dar să știti că stau în
curent! cineva a uitat să închidă vreun geam...

Prietenul nr 1: torent? înăuntru? fugi de-aici!

(replica "fugi de aici" devine un ecou, vocea e schimbată, impunătoare, reverberată, provenind, de fapt, de la cei doi agenti care stau de o parte și de alta a Tînărului, în spatele lui)

(Tînărul nerecunoscînd vocea Prietenului nr 1, fuge instinctiv, cu fata spre public urcînd urmatoarele trei trepte)

Actul 1, scena 3

(Tînărul, singur, pe scara tot cu fata spre public. grupul de prieteni a disparut. Agentii stau în spate, în penumbră.)

Tînărul:
(visător, privind în gol) chintesenta cinciului...(se întoarce, parcă
percepînd prezenta agentilor de abia acum) știti, cîndva eram și eu ca
ei, MIC...acum mă simt...mare, așa de mare...(revenind la starea
visătoare) învăluit în volbura vivace a măsurii, măsurînd sacadat
perceptia diferentelor...(priveste spre stînga lui, dreapta scenei)
spirala care de fapt este iluzia inelului perfect, nu? nu! nu, este
invers, da-inelul perfect este iluzia spiralei strîmbe. Strîmb,
Perfect? ce amuzant, nu mai pot spune care e care...( șoptit) atunci de
ce mai percep diferenta? (se joaca, dezolat) nu, da, nu, da, nununu, dadada, nu...

(Agentii își vorbesc în cască unul celuilalt, alarmati, totuși șoptit, cat pentru ei. Tînărul nu îi baga în seamă)

Agentul nr 1: îmi prea pare că...
Agentul nr 2: să fi ales Spiralata?
Agentul nr 1: efectele celei Drepte sunt de nenegat
Agentul nr 2: evidente chiar
Agentul nr 1: efective
Agentul nr 2: efabile
Agentul nr 1: (stăruitor) efemere...?
Agentul nr 2: (grav) eterne...?
Tanarul: (același joc) da!

(Agentii la auzul ultimei replici a Tînărului, se privesc odată, par că se decid, îl prind pe Tînăr de brate și îl împing de pe scara dreaptă. Acesta cade undeva jos fară să fie văzut de spectatori.)

Agentul nr 1: (privind în jos) dacă ar fi fost Spiralată, acum pierdea doar un
nivel
Agentul nr 2: (acealași joc) pe cînd asa, a pierdut toate treptele
Agentul nr 1: totuși, decizia e decizie.