Poate ar trebui sa scriu despre o alta noapte intre ani care ar fi putut sa fie ceea ce visul meu nu a nascut inca. Sau poate ar trebui sa scriu despre scrum de tigara si priviri ferite, despre zambete false lipite pe fotografii la minut., despre degete indiscrete scormonind. Despre taceri lasate cazand mai grele decat intunericul noptii. A cata oara ma regasesc in familie ca intre straini si intre prieteni ca in familie? Oricate maini intind…oricate cuvinte se rasucesc hartie arsa prefacandu-se in scrum. Asa ca decat sa devin melodramatica mai bine va spun o poveste:

Povestea omului in palma caruia se aseaza o vrabie


Mai intai de toate trebuie sa stabilim decorul. El vine pe drum, il vezi? E punctul acela care vine inspre noi. De o parte si de alta sunt copacii, printre ei se intrezaresc casele albe. Si stalpi electrici inalti. El are bocancii prafuiti de atata mers, pantalonii destramati si murdari si e incins peste mijloc cu funii. Oare de cat timp nu s-a mai oprit? De cate ori trece pe langa mine ii mai observ cate o cuta noua a fetii, mainile flutura pe langa el, pe ele nu le-am invatat inca.

Nici acum nu il poti vedea clar, e inca un punct in miscare, plutitor parca, asa cum vine el acolo cu desaga atarnandu-i pe umar. Dar am sa iti spun eu ca in desaga este doar paine. O singura bucata de paine din care rupe el atunci cand foamea isi asmute cainii.

Nu stiu daca e o fiinta cuvantatoare. Avem cu totii darul vorbirii, putini insa il folosesc. Cuvantul trebuie sa fie temelie. Restul nu-i decat masluire.

Cand va fi aproape ii vei vedea ochiul rotindu-se, cercetand bolovanii de pe drum. Dupa semne… si va ranji linistit cand va calca peste duhurile prafuite haituite.

Cand soarele i se va ridica deasupra crestetului, cand toate arcurile, suruburile, rotitele mecanismului universului se vor aseza in secunda perfecta la locul lor, atunci, abia atunci vei auzi un falfait de aripi mici trecandu-ti pe langa ureche, si o vrabiuta i se va aseza in palma umflata si plina de crapaturi negre. Si bob cu bob va ciuguli ultimele firimituri de paine. Ultimele firimituri de timp.