am pasit... iar pamantul sub mine s-a tulburat, am vrut sa merg inainte dar am ezitat: inainte trebuia sa duc zeilor o jertfa!
am luat un cutit si am inceput sa tai: pielea s-a despicat, carnea s-a desprins si am continuat sa tai si sa tai pana ce am ajuns la os... iar acolo cutitul s-a tocit, n-am mai putut sa ma folosesc de el...
atunci am luat un topor si am inceput sa lovesc cu putere: sangele s-a imprastiat peste fata mea; peste tot in jurul meu era un spectacol de culoare, un spectacol monocolor, care ma ingrozea, dar trebuia sa-mi termin jertfa.
si s-a spart si osul...
in spatele lui un ghemotoc mic, o bucata de carne se zbatea in dispere. l-am luat in mana si m-am intors catre zei: asta e pentru voi!
iar zeii au luat bucata de carne, au asezat-o intr-o cutie si au pus cutia langa celelalte...
acum puteam merge oriunde doream, zeii erau cu mine!...
dar unde sa merg acum? ce sa-mi mai doresc acum, cand acea parte din mine nu mai era...
as fi vrut sa plang, dar nu mai avea cine sa planga...
as fi vrut sa simt ca ceea ce am facut era bine, dar nu mai era cine sa simta: inima mea era la zei...