A sunat un clopotel.
Se parea ca un inger isi primea aripile.
Parca asa i-a fost promis. Se uita in stanga, in dreapta, se uita in oglinda, chinuindu-se sa isi vada spatele, sa ghiceasca locul unde trebuiau sa fie cele doua evantaie albe ce se numeau aripi.
Cauta repede o lupa, sa vada mai bine, insa nu deslusa nimic.
I-a fost promis!!!
Ce avea sa se intample acum?
Cine a mai vazut un inger pazitor fara aripi, fara sa se poate deplasa, fara sa poata fi aproape de cei pe care ii avea in grija?
Simtea cum se inrosea de suparare, in fine, rosu se potrivea cu alb, nu? Nu avea sa supere pe garderobiera sefa. Asa se simtea si el mai special, el nu avea aripi, insa iesea mai usor in evidenta.
Supararea crestea din ce in ce mai mult.
Incerca sa se joace putin cu mobilul, poate asa avea sa uite de necazuri. Hmmm, avea un mesaj....de SUS...asa ii trebuia daca isi inchidea telefonul.Acum stia ca nu era el singurul suparat. Ei, lasa, avea sa treaca si asta.
Trebuia sa coboare, acolo jos.
Si ce? El trebuia sa vegheze nu-stiu-ce nesimtit sau nesimtita, care se incapatana sa faca exact invers de cum il sfatuia el...Trebuia sa aiba tot timpul grija sa nu il vada nimeni, trebuia sa aiba rabdare...
Ce rabdare??
Incheiase ultima misune cu succes si tot nu isi primise aripile, care erau semnul ca era avansat in grad. Numai el nu! Ce dra...ups! "Sper ca nu m-a auzit nimeni....gandind asta!"
Se saturase si sa fie tot timpul atent la ce gandea, la ce manca, la ce vorbea. De unde atata perfectiune??
Da, trebuia sa coboare. Cat mai curand. Nici macar nu stia ce imbecil trebuia sa mai pazeasca acum.
Era obosit....furia il obosea intotdeauna...i se inchideau ochii...va amana putin plecarea....doua minute in plus sau in minus nu omorau pe nimeni.
...................
" Un teribil accident de circulatie a curmat viata unui tanar promitator, unica victima dintre cei 5 pasageri ai automobilului. Soferul, cel din dreapta lui, si ceilalti 2 pasageri din spate au scapat cu rani usoare. Familia indurerata cauta sa dea vina pe cineva, sa se roage, sa spere, sa se obisnuiasca cu ideea.... va invitam sa urmariti mai departe programele noastre....va urma..."
.....................

"Are sa fie o zi frumoasa, calda, numai buna penreu o noua zi de munca! Munca??? Munmca?!!! Munca!!!"
Atunci observa ca celelate il asteptau nerabdatoare...ohhh...iar o daduse in bara...bine macar ca somnul nu fusese vesnic.
"Ai grija, e o groapa!!!"
"Multumesc! Mi-ai salvat viata! Asta e a doua oara pe ziua de azi!" Furnica ii zambea timida, imbujorata si bucuroasa. " Hmmm....nu e chiar asa de rau noul nostru coleg....pacat ca doarme cam mult, ceea ce nu e permis."

" Asta o sa il invete minte, sa se creada mai important decat imbecilii de jos, de care avem grija....avea dreptate sa fie obosit...si eu sunt...o sa isi primeasca aripile dupa ce o sa incheie ciclul abia inceput."

A sunat un clopotel.