Miriam, Miriam... ce trup de violină!
Iși spune in gând, el, un Beethoven surd la gemetele ei, note ale plăcerii străbătandu-i trupul într-o acustică perfectă. În intermezzo-uri sublime îi sărută sănii obraznici și-i mangâia parul ud ce-i curge pe spatele arcuit intr-un triumf al plăcerii.

...

Imperceptibile, ceasuri albe, necruțătoare, ticăind ireversibil, ingroapă in amintiri această odă orgasmică.

...

Acul pickup-ului rătăcește pe vinilul incins; primele raze de soare, temătoare, ii mangâie trupul cufundat in visare; pe noptieră, pe-un răvaș verde, el i-a lăsat un mesaj de " la revedere": "IN GOD WE TRUST"