poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-12-07 | |
Cum trebuie sa fie totul pentru a fi negru ? Ce este cu adevarat negru ? Ai fi tentat sa spui ca intunericul dar o data ce te obisnuiesti cu el nu mai este negru ! Gandurile oare pot fi negre ? Cum putem sa nu gandim ? Cum facem ca aceste lumini albastrui sa nu ne mai chinuie simturile ? Poate intrebarile sunt cel mai bun raspuns cateodata ! Fiecare vede ce-i frumos dar daca in realitatea altcuiva ce-i frumos este oribil ? Poate ca exista ceva care crede ca frumosul este el sau lumea de unde provine .
Cand esti trist scrii lucruri triste si crezi ca te face sa te simti mai bine . Daca incerci sa faci ceva vesel o stare de sufocare te-nvaluie , te sugruma . Care este sensul unor lucruri inexplicabile ? Cum poate iubirea imaginara sa ma salveze ? Cum pot sfarsi frumos in lumea mea urata ? Incerc sa ma consolez cu gandul ca altii sunt mai tristi decat mine dar alinarea nu vine . As sari dar e urat in lumea frumoasa a zborului . Ce bine e sa zbori dar de cazi totul devine negru ! Uite ca ceva poate fi negru . Rascolind ganduri am gasit raspunsul unde nici nu banuiam . Suna etraom si nu-i raspund . Miroase frumoas dar negrul e atat de urat . As vrea si eu sa fac ceva frumos dar nu ma simt in stare . Cum gasesc fericirea daca eu o gonesc ? Ma contrazic . Simt ca inebunesc , ma ratacesc in propriile-mi idei . Negrul apare undeva , se vede departe dar nu-l vreau , ba da , poate atunci linistea imi va da ceva dupa care tanjeam (imbratisarea ei) . Ba nu . Ma cert cu mine . Viitorul trebuia sa fie scris deja , de mine dar n-am avut timp - vine prea repede . Pamantul , sansele fug de mine . Totul e incert . Cred ca nici nu exist . Sunt o inchipuire a lui pentru ca are nevoie de mine . Si atunci de ce mi-a dat vointa sa-l refuz ? Trebuia sa nu fiu decat cand trebuia . Eu de ce sunt ? Poate… , e posibil sa fiu intermediarul unui geniu . Toti suntem pentru cineva . Eu nu sunt . Sunt un gand . Ma va arunca curand sau ma voi pierde singura . Deja . Unde sunt ? Cum si ce fel sunt ? Pentru cine ? Nu pot veni ! Nu sunt , nu exist …
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate