poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-11-11 | |
Am un caiet. Ma laud si-mi place. Sunt mandru de el: E unul mazgalit de vreme, cu-o aura albastra, mazgalit cu pamant fin de corigenti si pe care scrie clar: "INSEMNARI". De ce toti se iau de el, si-atatea litere si cifre sunt pe el... caci eu am... un singur punct. E mare si zgariat, si pus intre doua gene - sa creada ca-l privesc. Un punct pe care il slavesc, si-l ating, si simt ca cineva mi-l fura incetul cu incetul; sta in fiecare dimineata pe el si saracul fuge caci e-al meu, e singurul lucru pe care il mai am, un punct in Univers pe o pagina fara randuri...
Adorm si eu pe el privind la cel ce vroia odata sa mi-l fure; si nu simt ca-s sorb... si lacrima mi-e doar picatura de apa rece si balbaita prinde vorbe... privesc si-l pierd in eternitate, simtind mereu acelasi gust acru al paginilor fara randuri, gandind ca odata vor fi pline, caci insemnari am multe- dar cuvinte putine, putine pentru a pacatui pe-aceleasi pagini de care atarn. Sunt obosit de energia pe care mi-o fura mereu... Si-mi trasez o linie...!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate