poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-01-23 | |
În localitatea Maka- Kaka de pe planeta Maxilara, exista o generație de oameni tare înalți , care aveau o vârstă înaintată. Ei nu au părăsit acestă localitate cu toate că la două zile era un cutremur și la o lună un vulcan le amenința cu lava lui periculoasă existența și casele. Societatea aceasta îmbătrânită era condusă de Doamna Sila care avea 90 de ani. Era ajutată de Duma care avea 100 de ani și Muma care avea 110 ani. Toate au fost bune până acum un an când în localitatea lor năpăstuită a apărut o boală tare ciudată la toți locuitorii. Aceștia se scărpinau, erau agitați și nervoși căci aveau în cap și pe unde exista păr , niște insecte mici, negre și nebune. Prima care îi veni ideea să își toarne o linguriță de gaz în cap fusese bătrâna Sila. A văzut efectul acestei inovații și nu a mai spus la nimeni nimic timp de o săptămână. În săptămâna următoare îi dispăruse boala și s-a gândit că dacă ceilalți locuitori vor să fie vindecați trebuie să participe toată localitatea la înființarea unui bordel în Maka-Kaka. Pentru Duma care luase o linguriță de gaz și era mulțumită până la cer, Doamna Sila o forță să semneze o declarație că este de acord să devină casieră la acel bordel. Pe Muma o forțase să semneze declarația în care era nevoită să accepte postul de femeie de servici la bordel. Ceilalți locuitori au devenit clienți fideli ai bordelului în contul unei lingurițe cu gaz. Erau toți vindecați de boală, erau sănătoși și mari amatori de plăceri. După 50 de ani Duma și Muma au venit și pe acest jalnic pământ și au înființat case de toleranță de lux care au scos omenirea din criză. Era doar meseria cea mai veche din lume, încă din vremea lui Ghilgameș. La noi nu prea au ajuns căci trebuiau să facă atâtea acte că deja le aștepta Doamna cu coasa, plictisită peste măsură de vize, avize și de stat la coadă.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate