Excepția


Dintotdeauna au existat "oameni" care s-au considerat exceptați de la regulile generale, obligatorii, dar, cu zeci de ani în urmă, nu-mi dădeam seama de asta. În naivitatea mea credeam că unul pentru toți și toți pentru unul nu-i doar o lozincă.
Lucram pe vremea aceea într-o instituțuie unde erau salariați de tot felul, talentați dar cam leneși, alții cu probleme familiale- copii mici, părinți bolnavi, sau ei înșiși cu probleme de sănătate.
Melo Aglici, șeful secției "Comunicații", îi cășunase pe Oana, îi ceruse "ceva" și ea îl refuzase.
Din acea zi femeia își dase foc la valiză! Melo îi repartiza tot felul de sarcini s-o prindă la înghesuială. Cum ea continua să-l sfideze, i-a spus printre dinți, "las că scap eu de tine".
Într-o ședință COM (Consiliul Oamenilor Muncii) a propus conducerii să mărească exigența cu salariații care întârzie dimineața, Oana fiind una dintre acele persoane. "a treia întârziere la program, indiferent cât au fost celelalte două de mari sau mici, se pontează absență nemotivată!" a încheiat pledoaria tovarășul Aglici.
Melo fusese atât de convingător că nimeni n-a îndrăznit să-l înfrunte, mai ales că a adus ca argument creșterea productivității cerută de documentele de partid. A mai vorbit despre disciplina nemțească și succesele economice ale RDG (Republica Democrată Germană). În cele din urmă propunerea a fost votată c-o singură abținere.
Primul care a călcat pe bec a fost însuși Melo, întârziere o oră.
-Tovarășu, mi s-a adresat mie, nu trebuia să mă treceți întârziat, noi, conducerea, reprezentăm .. excepția, putem oricând justifica de ce nu am venit la prima oră, treburi importante la miliție, patrimoniu, deplasare la o expertiză, am fost chemați la Consiliul Culturii și Educației Socialiste de însăși Tamara Dobrin.
Aplicăm regula votată în COM, nu doresc discriminare pozitivă! i-am răspuns.
Au mai trecut două săptămâni și Melo iar a întârziat, 15 minute. Avea deja două bile negre și devenise feroce.
În a treia săptămână, asta e, după ce am alergat de la metrou până la ușa instituței să-mi iasă limba de un cot, să fac infarct! mi-am trecut întârziere două minute !!!
Rumoare generală, Melo povestea peste tot întâmplarea, unde s-a mai auzit ca șeful să își treacă întârziere! Hai că-i bună, ha, ha, ha!
După câteva zile, Melo întârzie iar, 5 minute.
Cu câtă nerăbdare așteptasem clipa! Îmi cumpărasem pix cu mină roșie!
-Tovarășu... ne conformăm propunerii dumneavoastră și hotărârii COM, aveți pentru azi absență nemotivată, este a treia întârziere pe care o faceți! Dacă vreți, puteți rămâne la serviciu, prestați muncă voluntară!.
Cred că glumiți, am peste 25 de ani în câmpul muncii, n-am avut până azi medicale, nemotivate, chiar îmi faceți asta? Tocmai mie?
După ce a primit Nemotivat, tovarășul Melo a făcut tot ce i-a stat în putință să anuleze hotărârea COM ca măsură anacronică, ceea ce s-a și întâmplat. În toată această perioadă, Oana nu a întârziat un minut. Plătea femeia de serviciu din bloc să-i ducă fetița la grădiniță iar la serviciu venea pe jos, locuia în apropierea instituției. Însă Melo a continuat să se considere "excepția" până a ieșit la pensie și mai ales după.

P.S.

Azi cum să nu-mi vină să-i strâng de ....freză pe toți aceia care au fost, sunt și probabil vor fi excepția de la regulile generale?

Nicu al Popii