Asa NU !


Am cunoscut doi oameni tristi. Se urau. Se urau organic, se urau cu fiecare celula, se urau atit de mult incit nu suportau sa petreaca nici o clipa unul fara celalalt - ura lor era atit de mare incit s-ar fi simtit mutilati in lipsa celuilalt. S-au casatorit pentru ca se urau - si-au promis ca vor fi toata viata unul alaturi de celalalt, din acelasi motiv. Casatoria i-a schimbat insa definitiv si au constatat foarte repede ca relatia lor nu mai era ca inainte - au inceput prin a-si fi indiferenti. Se ajutau si se sprijineau - erau fericiti. Totul a durat pina in ziua in care si-au facut prima declaratie de dragoste. S-au despartit.