poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | ÃŽnscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaÅŸi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2941 .



O lume uitată ( 8)
proză [ ]
Război și omenie

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [starsgates ]

2008-07-06  |     | 



Citeam zilele trecute despre iubirea de țară, patriotism, iubirea de neam…
Sigur nu vreau să minimalizez aceste sentimente, nici nu vreau să jignesc pe nimeni, vreau doar să povestesc o întâmplare adevărată din timpul celui de-al doilea război mondial, așa cum am auzit-o de la bunica mea.
Satul nostru este un sat în care oamenii indiferent de naționalitate au trăit respectându-se reciproc. Români și maghiari, își duc traiul împreună, ajutându-se unul pe celălalt, iar copiii de când mă știu se joacă împreună și-și învață limba celuilalt, simplu, la fel și obiceiurile celor două popoare se împletesc și se pierd în negura vremii.
Ungurii au sărbători puține și sunt ținute și de români. La fel și maghiarii țin sărbătorile importante ale românilor nu de alta dar sunt prea multe și nu le mai rămân zile de lucru dacă le sărbătoresc pe toate, glumesc ei.
De exemplu, de Sf. Ilie nici ungurii nu lucrează pe câmp, iar de Bobotează gospodinele unguroaice nu spală haine.
O lege nescrisă, o lege a omeniei, i-a făcut să trăiască și să înfrunte împreună binele și răul.
,, În timpul războiului ne plângeam împreună morții, povestea bunica, și vecinele mele românce, neștiutoare de carte veneau la mine, chiar dacă eram unguroaică, să le citesc scrisorile de la cei dragi plecați pe front.
A trecut frontul și peste noi, prin satul nostru, dar noi cei de aici aveam lumea noastră pe care o apăram împotriva celor de afară.
Þin minte că într-un sat vecin în care erau doar unguri, aceștia i-au atras într-o cursă pe soldații români, măcelărindu-i pe mulți dintre ei.
Atunci când au venit și la noi în sat, căutând după dușmani, românii vecini cu ungurii, i-au ascuns pe aceștia pe unde s-a nimerit. Nu de alta dar vorba ceea ți-i mai aproape cămeșa decât sumanul.
Și-au riscat viața pentru noi și asta nu se uită, a mai spus bunica.
Războiul a trecut iar noi, vecini unguri și români am arătat că în primul rând știm să fim oameni.,, a încheiat bunica.
Mă gândesc acum, oare acei români nu erau patrioți, nu-și iubeau țara? Sau tocmai prin asta au demonstrat că sunt mai presus de răutățile omenești.

.  |








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!