Zice lumea

Pe o terasă, Gogu Chirvase, stă la o masă și bea din halba de bere cu înghițituri mari, cu privirea pierdută, cu o expresie de disperare pe față. Din aglomerația străzii se desprind trei perasonaje, care vin pe terasă.
Unul dintre ei îl vede pe Gogu Chirvase.
- Bă ! ... Uite-l pe Chirvase.
- Da, hai la el.
Cei trei se apropie de masa lui Chirvase, care îi salută apatic. Starea depresivă a lui Chirvase este evidentă, iar cei trei se uită unul la celălat semn că au observat că este ceva în neregulă cu Gogu Chirvase.
- Măi, Gogule, ce-i cu tine ? întreabă Marin.
- Ce să fie, bă, ce să fie ... e lumea rea !
Asta știm și noi, da’ ce s-a întâmplat ?
Vine chelnerul.
- Ce doriți ?
- Trei halbe !
- De care ?
- Ieftină și rece !
- Bun !
Chelnerul pleacă. Cei trei se uită unul la altul, îndemnându-se din priviri care dintre ei să-l întrebe mai departe pe Gogu Chirvase.
- Gogule ... Chirvase, hai, mă, zi ! ... Ce-i cu tine ?
- N-auzi, e lumea rea.
- Asta știm, da, tu, ce s-a întâmplat ?
- Ce să se întâmple, gura lumii, asta e !
- Păi, și tu, te pui cu gura lumii, lasă-i în pace, îl îndeamnă Marin.
- Numai aiurea vorbesc, aprobă și Ciripoi.
- Da, chiar și în ziare sau la televizor, tot numai prostii spun, completează și Andrei.
- E lumea rea, continuă Gogu dezamăgit, cum pot spune, dom’le, asemenea lucruri.
- Da’ ce a zis ? întreabă Ciripoi.
- Zice lumea ... zice lumea ...
- E, ce zice lumea ? se miră și Andrei.
- Zice lumea ... zice lumea ... că am făcut accident cu mașina.
- Cine a zis, mă ? se revoltă Marin.
- Ai, lasă și tu, îl împacă Andrei, lasă-i să vorbească.
- Dar mașina e bine, nu ? întreabă Ciripoi.
Toți trei se uită spre Gogu Chirvase. Acesta se uită în pământ, se scarpină în cap, oftează și răspunde.
- Mașina, e făcută zob în față.
- Cum ?! sar toți trei.
- Da, capota îndoită, aripi, faruri sparte, radiator spart.
- Așa rău e ? întreabă Marin cu glas scăzut.
- Asta ce se vede la prima vedere, dar cine știe și motoru’ cum o fi.
- Aoleo, se plânge Ciripoi, asta nu e bine.
- Nu e bine, nu e bine, dar să zică că am făcut accident.
- Stai, bă, puțin, cine a zis ? întreabă Marin.
- Ãla, pe care l-am lovit, răspunde supărat Chirvase.
- Păi, stai așa, îl oprește Andrei. Pe tine ce te deranjează, că ai făcut accident cu mașina sau că a zis unul că ai făcut accidentul ?
- Deci, accidentul ... ca accidentu’, nu, se mai întâmplă, dar să zică așa ceva despre mine, se poate.
- Și cu actele, cu poliția, cu astea ai rezolvat ? se interesează Marin.
- Da, mă, astea e gata.
- E, acum numai fi supărat, s-a întâmplat, vrea să-l împace Andrei.
- Eu nu de accident sunt supărat, eu de lumea asta rea sunt supărat, de lumea care zice, auzi, că am făcut accident, să zică așa ceva.
- Așa vorbește lumea !
- Să vorbească, da’ să zică că sunt nesimțit, ce am făcut, am distrus două mașini, am băgat doi oameni în spital, ce mare lucru, da’ să zică așa ceva despre mine.
- Aoleo, doi oameni ai băgat în spital ? se sperie Ciripoi.
- Da, șoferul și nevasta, mare lucru, da’ să zică de mine că sunt nesimțit, ce am trecut pe roșu ca șmecheru’ și-am băgat în spital doi oameni, sunt foarte supărat, cum își permit să zică așa ceva.
- Dar tu n-ai nimic ? se interesează Andrei de starea lui Chirvase.
- Nu, m-a zgâlțit ceva, da’ atâta tot.
- Ai lasă, bine c-ai scăpat cu bine, te bucuri de viață, de copii.
- Ce copii, e lumea rea, să zică ...
- A zis și de copii ! sare Ciripoi.
- E lumea rea !
- Și de copii ?
- E lumea rea, repetă Chirvase, zice de ăla mare.
- De băiatu’ tău cel mare ?
- Da, de el !
- E, ce zice ?
- Zice că ... ar fi furat.
- Ce face ? sare Cirpoi.
- Că cică într-un magazin, a băgat în buzunare bomboane, țigări, niște bere și mai știu eu ce.
- Așa, și ?
- Și ... și l-a prins la ieșire.
- Cum, și copii ăștia, mai avea un an, termina și el liceul, îl compătimește Marin.
- Da, acum are treabă cu poliția, murmură îngândurat Andrei.
- Are treabă, n-are treabă, dar să zică, bă, așa ceva despre el, spune Chirvase supărat.
- Da’ cine a spus ? îl întreabă Ciripoi.
- Cum cine, poliția !
- Dar, el, ce spune, a furat sau n-a furat ?
- Ce contează dacă a furat sau nu ... da’ să zică despre el așa ceva !
- Păi, măi omule, acum dacă a furat, ce vroiai să zică și oamenii aceia.
- Ce oamenii aceia, e lumea rea, asta e, e lumea rea, să zică că a furat.
- E, lasă și tu !
- Măcar cu ăla micu’, acum vine și vacanța ...
- Ce ăla micu’ ! îl întrerupe Chirvase.
- S-a întâmplat ceva ?
- E lumea rea !
- Asta știm, dar cel mic, fii-tu, ce a pățit ?! se miră Ciripoi.
- A zis, profesoara de geografie, că îl lasă repetent.
- Da, e lumea rea, sare Ciripoi, să zică că-l lasă repetent.
- De ce ? întreabă Marin.
- De ce a zis ? completează Chirvase.
- De ce rămâne repetent ? întreabă Andrei.
- De, că a zis profesoara că nu știe care e capitala Franței.
- Ce să faci, mă, lume rea, zice ...
- Păi, cum să nu știe că capitala Franței, e Roma, dar e lumea rea, să zică că îl lasă repetent doar din atât.
- Băi, știi ce am eu impresia ? întreabă Marin.
- Ai impresia, că ți se pare ! răspunde Ciripoi.
- Nu, capitala Franței nu prea e Roma, răspunde Andrei.
- E, e nu e, n-are importanță, dar să zică că-l lasă repetent.
- Păi, doar zice sau îl și lasă ?
- Păi, și zice și îl lasă, ce să mai, e lumea rea.
- Numai de la o capitală și gata ?! se miră Ciripoi.
- E, nu chiar, cică, a zis, că capitala Spaniei e Londra.
- A, știu eu, sare Marin, capitala Spaniei e Roma și Londra e a Angliei.
- Știi tu ceva, dar le încurci rău, mai bine taci, îl oprește Andrei.
- Să zică așa ceva, că îl lasă repetent, oftează Ciripoi.
- Ce lume rea, oftează și Ciripoi.
- Madridul e a Spaniei și Parisul e capitala Franței, îi corectează Andrei.
- Lasă, bă, că pe noi nu ne interesează geografia, noi eram supărați că a zis profesoara că îl lasă pe ăla micu’ repetent.
- Dom’le, e lumea rea, să zică atâtea despre un om și copiii lui.
- Asta e, e lumea rea !
- Da, da’ măcar soția ...
- E !
- Ce, a zis și de soția ta ceva ? strigă Ciripoi cu disperare în glas.
- Da, răspunde Chirvase cu glas stins, a zis.
- Ce zice ?
- Zice, că a dat-o afară.
- De unde ?
- Zice, că a dat-o afară de la servici.
- Păi, zice sau a dat-o afară ?
- Păi, zice c-a dat-o !
- Cum, nevasta ta numai are servici ? strigă Andrei.
- Nu !
- Ce s-a întâmplat ?
- Ce s-a întâmplat ... zice, ăia, pe la servici ... că n-a făcut ce trebuia și au pierdut nu știu ce contracte.
- Păi, zice ... sau ... ea ce zice ?
- Ce să mai, e lumea rea ... păi ... își făcea și ea, ca femeile, unghiile cu ojă, manichiura.
- Ce lume rea, să zică așa ceva, toate femeile se dau cu ojă.
- Trebuia să trimită niște documente prin fax, explică Chirvase.
- E, și ? se interesează Andrei.
- Și, și nu trebuia să-și facă unghiile ?
- Ba da !
- Păi, e lumea rea ... după ce termina cu unghiile, trimitea și hârtiile pe fax.
- E lumea rea, dom’le, cum să pună femeia, hârtiile acelea în aparat, cu unghiile nefăcute.
- Da, dom’le, și cât a întârziat, o oră, două ? întreabă Marin.
- E lumea rea !
- E, nu mult, da’ să zică lumea că n-a trimis hârtiile la timp.
- Ai, zi, câteva ore, cât ? insistă Andrei.
- E, a zis ... că ... vreo ... cinci zile.
- Ei și ?! se miră Ciripoi.
- Și, după cinci zile, ăia deja făcuseră contract cu altă firmă.
- Lumea asta !
- Da ! ... au zis că din cauza ei că, a zis, că dacă ar fi trimis hârtiile la timp, zice, că era contractul lor.
- Da, dom’le, omu’, ăsta, are dreptate, s-a înrăit lumea ceva de speriat, se lamentează Ciripoi.
- E lumea rea, rea, aprobă și Marin.
- Ce să mai zici, am trecut pe roșu și-am lovit o mașină, ce mare lucru, am băgat niște oameni în spital, ce mare lucru, da’ să zică că am făcut accident.
- Zice și lumea, asta !
- Ce să mai zici, a furat și fii-miu vreo cinci pungi de bomboane, șapte ciocolate, zece pachete de țigări, trei conserve și patru sticle de bere.
- De care ? se interesează ciripoi.
- Nu știu, ce mare lucru, a furat și el niște mărunțișuri, da’ să zică că a furat.
- Asta e, zice lumea numai prostii !
- Și ăla micu’ ... ce dacă nu știe nici o capitală din Europa, ce eu știu, nu!
- Și ce dacă !
- Da, da’ să zică că nu știe și să zică că-l lasă repetent.
- Lumea asta rea !
- Și nevastă-mea ... cine a mai văzut femeie să nu-și facă unghiile.
- Toate își fac unghiile, îl aprobă Andrei.
- Păi, da’ să zică că nu a muncit și să zică că o dă afară că n-a muncit.
- Asta e ... zice lumea !