Vrăjitorul Voodoo


Politician intervievat de un jurnalist :
- Bună ziua, domnule politician.
- Bună ziua, bună ziua, hă, hă !
- Să începem cu începutul.
- La început eu eram comandant de vapor.
- A da, dumneavoastră, ați fost și marinar nu numai politician. Ne puteți spune cum va folosit experiența de marinar în politică ?
- Bineînțeles, în politică te bălăcești în ape tulburi, la fel ca pe mări și oceane.
- Ați învățat ceva de prin porturile pe unde ați umblat ?
- Cum să nu ? De exemplu, am învățat tehnici Voodoo.
- Voodoo ?
- Da !
- Tehnici Voodoo, ce e asta, domnule politician ?
- Cum, ce e asta ? Vrăjeală Voodoo.
- Vrăjeală Voodoo, păi, la ce folesește în politică vrăjeala asta, ... Voodoo ?
- Cum la ce, ... cum la ce ? La vrăjit electoratu’ !
- Bravo, domnule politician.
- De când am intrat în politică, mereu conduc !
- Foarte bine, da’ ... e mai greu să conduci un minister sau o primărie decât era să conduceți un vapor ?
- Nu, eu pot să conduc orice.
- Dar fondurile de la drumuri, cum le-ați condus ?
- Care fonduri ?
- Fondurile venite de la FMI, de la UE, de la Banca Mondială, pentru autostrada București – Constanța, de exemplu; sau fondurile din taxa care vă purta numele, sau fondurile pentru străzi, ale primăriei ?
- După cum v-am mai spus, folosesc tehnici de vrăjeală Voodoo.
- Ai lasă-mă ?! Ați folosit tehnici de vrăjeală Voodoo ca să faceți autostrada București – Constanța ?
- Nu ! Constanța – București.
- A ! Asta e alta ?
- Ba nu, dom’le, tot aia e !
- Am înțeles !
- Ce-ai înțeles ?
- Că nu-nțeleg nimic !
- Așa e bine !
- Deci sunteți vrăjitor Voodoo ?
- Nu, n-ai înțeles !
- Foarte frumos, ... și cum ați aplicat aceste tehnici de vrăjeală Voodoo la construcția autostrăz ...?
- Nu la construcție, dom’le, după aia ! Adică după aia, am făcut autostrada invizibilă.
- Aaa ! Acum înțeleg eu, autostrada București – Constanța există, da’ nu se vede !
- Hă, hă ! Pricepi greu, da’ ai reușit să te prinzi.
- Deci n-au dispărut fondurile, autostrada e, da’ nu se vede. Am înțeles ! Dar știți ce nu-nțeleg ?
- Iar nu-nțelegi, dom’le ?
- Chestia cu gropile și cu aici sunt banii dumneavoastră; cum va venit ideea asta ?
- După cum v-am mai spus, eu fiind un fost marinar, m-am inspirat tot din viața pe mare.
- Frumos, chiar romantic s-ar putea spune.
- Da, e frumos, m-am inspirat din viața piraților, a hoților, ... acei lupi de mare, ne-nfricați, care ...
- Mă scuzați, dar ce legătură are gropa din asfaltul patriei noastre, cu piratu’ de pe mare ?
- Are legătură, da’ n-o vezi !
- A, la fel ca autostrada București – Constanța și deasemeni Constanța – București.
- Da, dom’le ! eu vorbesc singur aici ?
- Nu, spuneți, vă ascult ! Erați la pirați și la gropi.
- Exact ! ... Ce făceau pirații cu comorile ?
- Ce făceau pirații cu comorile ?
- Cu bijuteriile, cu banii ?
- Cu banii ?
- Îi duceau pe o insulă pustie !
- Îi duceau pe o insulă pustie !
- Îi duceau pe o insulă pustie, ... și îi îngropau ...
- A, exact, îi îngropau ...
- Unde ?
- Pe o insulă pustie !
- Da, pe o insulă pustie, dar îngropați ... în gropi.
- În gropi ?!
- Ei vezi, de aici mi-a venit idea cu banii dumneavoastră, în gropi. Și asta numai și numai ca să fie la loc sigur, la păstrare.
- Păi, ... nu sunt străzile cam denivelate de la gropile, astea, cu bani ? Că la noi și dacă nu sunt gropi, străzile și asfaltate tot proaste sunt, denivelate.
- Vălurite, nu denivelate !
- Bine ! Da’ ce diferență e ?
- Cum ? Pe mare, vaporul are ruliu, are tangaj.
- Ruliu și tangaj ?
- Adică să mișcă în toate părțile.
- Aaa !
- Astfel, eu am oferit posibilitatea și celor din România, care nu au posibilitatea să-și plătească o croazieră pe mare, să vadă când merg cu mașina, cum e cu vaporul într-o croazieră pe mare.
- Da, bun, dar dacă au rău de mare ?
- E ăștia, ... să ia tramvaiu’, că șinele n-au gropi.
- Nu, da’ vălurite tot sunt.
- Atunci, voi propune să se dea medicamente compensate anti-rău de mare, tuturor șoferilor; compensate !
- Compensate ? Da’, de unde bani de compensări, că și așa ...
- Mai punem o taxă, ce asta e o problemă ?
- Nu e nici o problemă să mai puneți taxe ?
- Nu, orice politician din România poate să pună ce taxe vrea el, să facă ce vrea el cu banii, că doar unde-i lege nu-i tocmeală.
- A, atunci tramvaiu’ rapid sau metrou’ sau ce e ăla, e pentru ca oamenii să evite răul de mare de pe străzi ?
- Pe de o parte, pe de altă parte, ne-am gândit că la rata mare a sinuciderilor din disperare; mulți se aruncă în fața tramvaiului.
- Păi și ce ?
- Dacă tramvaiul mergea încet, dura mult până să-l ...
- A, așa vine repede și pac !
- Și i-am ușurat sarcina. Astfel se eliberează și locul mai repede, tot mai mulți cetățeni pot în acest fel să se folosească de acestă posibilitate.
- Alfel dura mult timp, așa merge repede și nici nu-l chinuie.
- Numai și numai la cetățeni ne gândim, cum să le ușurăm buzunarele, ... adică viața.
- Sau să le-o scurtați.
- Tot aia !
- A, foarte bine, vă mulțumim chiar, că v-ați îngrijit de banii noștrii.
- Doar nu era să las lumea să aibă bani, să-i depună pe la bănci. Ați văzut ce se poate întâmpla ?
- Da, am văzut. În timp ce metoda, dumneavoastră cu banii în gropi este o metodă veche, îndelung folosită de tâlhari, nici o aluzie, care de altfel a avut întotdeauna rezultate foarte bune.
- Mereu m-am inspirat din viața pe mare.
- Dar vapoarele, flota de trei sute de vapoare, care a dispărut în timpul cât ați fost dumneavoastră ministru transporturilor ?
- Nu v-am spus că pe mare ai rău de mare ?
- Păi, da, că pe vapor poți să ai rău de mare.
- E, m-am gândit la sărmanii marinari care plecau de acasă, de lângă familie, cum să-i ajut.
- Și cum i-ați ajutat ?
- Am vândut vapoarele ca să nu mai poată pleca nici un marinar pe mare, astfel nici un om de la noi din țară numai are rău de mare.
- Da, are rău doar de sărăcie.
- Deci să înțeleg că sunteți mulțumit, și mă veți vota în continuare ?
- Da, sunt foarte mulțumit, după ce mi-am distrus mașina pe drumuri, nu mi-a dat nimeni nici o despăgubire, am rămas să merg pe jos.
- Mersul pe jos e foarte bun.
- Da, sunt sănătos tun, ... știți ce sănătos sunt ?
- Asta e, puțină lume știe în ziua de azi să aprecieze ce faci pentru ei.
- Eu știu să apreciez, domnule politician. Acum că numai am mașină, fac și alergări.
- Bravo, dom’le, bravo !
- Mă aleargă câinii pe stradă.
- Bravo, dom’le, mișcarea e bună pentru sănătate. Ați văzut statisticile, ce popor sănătos suntem în comparație cu ăia din UE ?
- Apropo, domnule politician, da’ cu câinii cum e, că de când i-ați castrat,
s-au tot înmulțit.
- După cum v-am mai spus, aplic tehnici de vrăjeală ...
- Voodoo, știu ne-ați mai spus !
- E, așa, am aplicat tehnici de vrăjeală Voodoo, ... niște tehnici de scădere prin înmulțire.
- Foarte interesant, scădere prin înmulțire, ... nu ne explicați puțin ?
- Cu cât scădeau fondurile cheltuite pentru castrarea câinilor ...
- Așa, spuneți, spuneți !
- Cu atât se înmulțeau câinii !
- Extraordinar, numai un adevărat magician, ca dumneavoastră, reușea o astfel de metodă ...
- Domnule, experiența de o viață te ajută intotdeauna. Să vezi ce planuri am pentru integrarea în UE.
- Domnule politician, da’ cu atâtea tehnici din astea, de vrăjeală ... Voodoo, din Africa, nu credeți că mai repede, o să ne integrăm în lumea a – 3 – a ?