Printre valuri plutitoare căutăm cărări de zâmbet...și printre inimi care știu să iubească căutăm puteri ale sufletului, neștiind că fericirea stă ascunsă în adâncuri care se doresc simțite prin zborul de fluturi. Doar cei ce înțeleg puterea vieții și dorința de a o cunoaște fără valuri de cuvinte, doar cei ce nu pot să prefacă totul într-un ideal anume, într-o clipă infinită, vor găsi această clipă existentă, fericită...această clipă de iubire...doar în suflet.
Omul deține cea mai importantă componentă a existenței lui...UN SUFLET CURAT! Se naște cu un suflet pur, ca de înger, căruia îi atribuie pe tot parcursul vieții, simțurile și dorința de fericire. Unii dintre noi uită că acesta are o importanță vitală, și preferă, din multe motive să-l piardă, să-l înăbușe...căutând doar satisfacții trecătoare, rănind în același timp sufletele celor din jur. Dar câtă nevoie avem noi de liniște sufletească? Nu cea impusă, ci cea reală, prin care ne facem liantul stării noastre de fericire. Prea puțini dintre noi mai căutăm încă prin cărări de zâmbete, sufletul...puritatea lui. Prea puțini dintre noi înțeleg puterea vieții și a dorinței de a trăi!
Cel mai trist este că, fără să ne dăm seama, rănim prea mult, tocmai pe aceia care ne iubesc cu adevărat...și că orice gând rău, rănește pe cei din jur. Nu gândim că destinul ni le va plăti. Abia când la rândul nostru vom suferi, atunci vom regreta...însă uneori va fi prea târziu! EXISTÃ RÃNI CARE NU SE MAI POT VINDECA!
Când făptura noastră are fericirea întipărită pe zâmbetul sufletului...în iubirea oferită se întoarce aceeași rază de lumină iubitoare ce aduce în lumea noastră doar trăiri care nu mor niciodată.
Nu-i de vină clipa, visul, nu-i de vină soarta noastră. Azi nu-i de vină nici iubitul care ne poartă iubirea pe culmile cele mai înalte, e de vină doar puterea care nu mai există în noi...și dorința de a păstra căldura care, persistă doar în suflete.