Tentativă pentru ....
Analiza unei capodopere

Proză nu destul de scurtă



Am citit mai demult că o carte, oricât de voluminoasă ar fi, poate fi sintetizată într-o pagină, iar pagina într-o frază sau o propoziție !
Iată că am privilegiul să fiu contemporan cu autorul unei asemenea performanțe! O cultură multimilenară, este incifrată într-o singură propoziție: „GigeLu merge la Tibet doar dansator”.
Fiecare cuvânt reprezintă o chintesență, o lume, un univers. Să mă explic.
Gigel, cuvântul cheie, este simbolul copilului precoce în bancurile cu El și Ea sau în bancurile cu Bulă. Cine nu a auzit de Gigel ? Ne-ar trebui multe volume pentru a-l descrie.
Dar Gigel din propoziția de mai sus nu este un oarecare ! Este înobilat cu o particulă. Ce semnificație are Lu ? Aceiași ca particula niu din fizica numită corpusculară, adică o nouă eră în Literatură începe cu GigeLu !...
Să trecem mai departe la „merge” forma insolită a omului biped . Nu se târăște, nu vâslește, el merge! Cum ? Prometeic ! GigeLu și-a depășit condiția umilă milenară și în sfârșit, plin de măreție, merge ! Unde ? La Tibet ! Acolo se află cheia cunoașterii, a înțelepciunii, modelele demne de urmat.
Cum merge acolo ? „Doar dansator” ! Acest cuvânt are rezonanțe profunde în conștiința noastră, gândul ne duce la căluș, la simbolurile și mesajele transmise prin acest dans arhaic în milenii ...
Așadar GigeLu ne oferă șansa ca două culturi multimilenare să fie convergente în Tibet ...
Asta a fost doar o încercare umilă de a arăta cât de genială este propoziția mai sus amintită !
Aceiași propoziție se poate încadra la fel de bine și la bancurile seci de genul : „Două schelete se trag de piele” sau : „Un polițai avea un câine și câinele n-avea nimic împotrivă”. Și încă unul : „Două baloane deasupra deșertului se confesează. Tu mai poți dragă ?! Eu mai ... poc !”
Dacă v-a plăcut poezia cu GigeLu, înseamnă că dovada universalității acestei creații a fost ... demonstrată iar simbolistica ei o ridică la rang de capodoperă !



Nicolae Aurelian Diaconescu