|


In casa unor rude am găsit un caiet gros pe a cărui copertă abia se poate citi: Comuna Vale. Monografie de Gheorghe Ittu, învățător pensionar Cluj, 27 februarie 1950. Cu aceeași peniță înmuiată în cerneală sunt scrise 191 de pagini care cuprind cele 14 capitole ale lucrării. Din ultimul, care consemnează și câteva date autobiografice, aflăm că autorul s-a născut în Comuna Vale în anul 1884. Primele 3 clase primare le face la Școala Confesională Ortodoxă din satul natal iar clasa a IV-a la școala din Săliște ( declarată de N. Iorga cea mai bună școală românească din Ardeal) Cei doi km. care despart cele două localități, probabil îi parcurgea zilnic pe jos. Urmând, poate, exemplul celor doi eminenți elevi cu puțin mai în vârstă decât el Ioan Lupaș (1880-1967) și Onisifor Ghibu (1883-1976) dă examen și reușește să se înscrie la Liceul de stat din Sibiu. Clasa a IV-a a cursului secundar o termină însă la Gimnaziul Ortodox Român din Brad. Intre 1901-1904 este elevul Secțiunii Pedagogice a Seminarului Andreian din Sibiu unde obține Diploma de învățător în urma Examenului de Calificațiune Funcționează ca învățător in câteva școli confesionale ortodoxe din județul Mureș, apoi începând cu 1910, mai aproape de casă în satul Amnaș și apoi în Mag județul Sibiu. Apostolatul îi este întrerupt de primul război mondial fiind incorporat în 1914 în armata austro-ungară. Este luat prizonier de ruși (1914-1920) Se înscrie în Legiunea voluntarilor români din Rusia și Siberia. După război funcționează ca învățător pe Valea Jiului (Petrila și Petroșani). Se pensionează în 1938 când ocupa postul de director al Școlii primare Nr. 5 din Cluj.
Monografia păstrează rigorile unei lucrări științifice. În Introducere si pe parcurs arată sursele din care s-a informat : observații personale, amintirile unor bătrâni (Nicolae Oancea al Schiopului1810-1909, Nicolae Ittu Dochiț (1829-1910), Nicolae Frățilă-Cantorul 1844-1920 etc.) care acoperă aproape tot Secolul XIX dar și o parte a secolului XVIII ținând seama că aceștia povesteau și amintirile transmise de părinții și bunicii lor. . Pune în paranteză sursa unor afirmații din text ( Nicolae Iorga, Ioan Lupaș, Ilarion Pușcariu, Silviu Dragomir, Gh. Meteș, etc. ). Sunt interesante și doua legende culese de autor. Una vorbește de trei ciobani (Oprea, Dobra și Cernaia) care ar fi întemeiat localitatea. Aceștia, spune autorul, și-au conservat numele prin cele trei toponime de pe hotarul satului. O altă legendă locală, Puiadia, vorbește despre un timp ferice când locuitorii satului erau foarte numeroși și trăiau în belșug. Într-o convorbire avută cu prof. Ion Lupaș acesta îi spune ca cercetările sale au arătat existența unei astfel de perioade pentru satele din mărginime înainte de 1700. Date interesante, și foarte probabil unele inedite, sunt cuprinse în capitolele despre vegetație, ocupații, emigrări, transhumanță, port ,obiceiuri , biserică, școală etc.
O serie de tabele cronologice cu preoți, primari, notari, învățători, cu participanți la războaiele din 1859- 1866 ( duse de Austria împotriva Franței și Italiei), la primul și al doilea război mondial îmbogățesc lucrarea. Autorul a avut în vedere și un bogat material iconografic care ar fi trebuit să aducă un plus de informație. Lista se află pe pagina a doua. Fotografiile însă lipsesc. Probabil autorul le-a avut dar nu le-a putut lipi în manuscris.
Lucrarea avea toate calitățile pentru a fi publicată. Presupunem că autorul era convins de inutilitatea unui demers în acest sens. Nu conținea nimic despre lupta de clasă și nu avea o cât de vagă tangență cu realismul socialist. De aceea o dă unei rude ori unui prieten, conform dedicației de pe pagina de titlu datată 12 iulie 1963 “ Domnului Ioan Ittu în schimb pentru lucrarea Din trecutul oierilor mărgineni din Săliște și comunele din jur de Nicolae Dragomir.”
În afară de Colinzi Populare pe care le-a adunat din satul natal și le-a tipărit în 1905, în Foaia Poporului de la Sibiu, n-a mai publicat nimic . Și avea ce! La bătrânețe avea in manuscris 1) Amintiri din cei 36 de ani de învățător 2) Monografia Școlii primare de stat din comuna Petrila Județul Hunedoara. 3)Frânturi din sufletul unui dascăl din Ardeal prizonier în Siberia. Anii 1914-1920. Din zilele de necaz și suferință 4) Frânturi din sufletul unui dascăl din Ardeal. Anii 192o-1938. Din zilele de pace și muncă. 5) Primul război mondial și viața de prizonier în Rusia și Siberia în folclor. Culegeri de la soldații ardeleni prizonieri. 5) Monografia Comunei Mag. 6) Monografia Comunei Vale.
Ar fi în folosul culturii sibiene dacă cineva care deține manuscrisele enumerate mai sus le-ar face cunoscut cuprinsul în presă sau, de ce nu, le-ar publica cu sprijinul unor oameni de bine ori a uneia din fundațiile din Mărginimea Sibiului.