Aș vrea să sărbătoresc și eu Ziua Internațională a Femeii, printr-o mică parabolă ce mi s-a întâmplat astăzi. Da, m-am convins de faptul că există femeia cowboy.
Astăzi mi-am pus în valoare ceva. Pentru relaxarea mai multor indivizi. Dar înainte de asta, mi s-a întâmplat ceva nasol. La un moment dat primesc o apostrofare, ca un trăsnet. "Boule", îmi zice o femeie, colocvial. Nici nu știu dacă alții au auzit. N-am reacționat. Mâine e ziua femeii. Să nu răspund, o fi vreun defect feminin, un tic verbal, un fost abuz în funcție.
Am masat una, două, trei, persoane... În total cinci. Masaje nu prea lungi. Rugat. Aveau nevoie. M-a rugat și femeia cowboy. Am început cu presopunctură. Apoi pe umeri, spate. Chiar și puțin mai în forță, dacă mușchii permiteau. Numai pe la tâmple n-a vrut. Că i-aș fi deranjat părul dat peste cap și prins în coadă. Avea contracții ușoare. I-a plăcut. Mi-a zis "Mulțumesc" la urmă. Nu "Ajunge!". Eu i-am răspuns: "-Pentru ce? Pentru niște copite, din față?"
Toți ceilalți opt au izbucnit în râs. Da. Mi-a fost unsprezece ani șefă la serviciu. Cam mult! De aproape treisprezece ani, de când am cunoscut-o, de câte ori o fi spus despre mine, ca subaltern, nefiind eu de față, că aș fi un "bou"? Boul de Irinel în sus, boul de Georgescu în jos. Așa este cu mulți oameni, din orice țară, care-i calcă în picioare pe alți oameni.

Să-și facă, frate, o crescătorie de animale. Incompetența atrage după sine înjosirea celorlalți. "Fă tu!", ar zice această persoană, bună pentru conducerea unui centru de căței. Ea nu poate. Are însă o gură bogată. Și de când nu mai e șefă la fermă, tot șefă cowboy se crede. Dacă mâine ar trebui să semneze încheierea afacerii la ferma noastră, cu ochii închiși ar semna.