S-a dus cineva să se spovedească și printre altele i-a spus duhovnicului:
- Mă luptă gânduri rele și nu știu cum să scap de ele.
Duhovnicul l-a întrebat:
- Dumitale îți plac ciorile?
- Nu.
- Bine. Nici mie nu îmi plac. Dacă zboară deasupra ta poți să le oprești?
- Nu.
- Bine. Dar dacă vin să-și facă cuib la tine în cap poți să împiedici?
- Cum se poate una ca asta? Dau cu ele de pământ.
- Foarte bine, așa să faci și cu gândurile cele rele.
- Da, dar se întorc...
- Dă mereu de lucru minții: o rugăciune scurtă, un gând bun. Întotdeauna lângă tine cineva are nevoie de ajutorul tău. Sări și scoate-l din impas, că mai mult bine îți faci ție decât aceluia. Ești certat cu cineva? Aleargă și te împacă, indiferent a cui este vina. În primul rând pentru binele tău și apoi pentru binele lui. Ți- a greșit cineva cu ceva? Iartă-l. Înainte de toate pentru liniștea ta. Dacă trece o zi fără să să faci o faptă bună, să plângi seara la culcare. Și să te rogi la Domnul să nu o mai pierzi și pe cea care urmează.
- Nu m-am gândit.
- Lasă un timp mintea să alerge unde vrea ea și vei vedea că întotdeauna ajunge la cele de jos și de care ne este rușine, pentru că acestea nu duc la mântuire. Mintea ta să aibă întotdeauna ceva bun de lucru. Altminteri se învață ca o slugă leneșă să facă lucruri nefolositoare. Dă-i minții odihnă numai în timpul somnului. Și cu timpul vei vedea că se învață și ea să alerge în întâmpinarea celor bune. Și atunci se schimbă situația: și mintea și gândurile tale vor ajunge ca niște slugi credincioase pe care poți să te bazezi că vor sări în ajutorul tău. Lucrurile nu sunt greu de atins și se află la îndemâna tuturor dintre noi. Într-un cuvânt hrănește sluga și dă-i de lucru dacă vrei să-ți fie de folos.