Când am băgat mâna sub pat să recuperez telecomanda ce mi-a căzut din mâna somnoroasă, l-am prins fără să vreau pe Higgs, ...bosonul Higgs. Particula lui Dumnezeu ce se joacă pitita cu comunitatea științifică mondială, era ascunsă la mine sub pat. Am vrut să-l predau savanților la schimb cu premiul Nobel. Însă acesta s-a oferit să-mi îndeplinească o dorință în schimbul libertății. Ceva asemănător mi s-a mai întâmplat mie pe vremea când eram elev. Atunci, tot din întâmplare, am prins în ușa de la intrare un îngeraș. L-am strivit până am stors de le el promisiunea că îmi va îndeplini o dorință. Cere "tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte" mi-a șoptit nașa mea care îmi era mereu alături. Mie mi s-a părut o prostie să cer așa ceva pentru că oricum eram tânăr și plin de viață. Așa că am cerut un stilou chinezesc, pentru că eram singurul din clasă care nu avea unul. Stiloul îl mai am și acum însă nașa mea a murit între timp.
Nașa mea a fost o femeie frumoasă care nu se sfia să umble goală prin casă, în timp ce eu, copil fiind, loveam cu palmele roțile mașinuțelor de jucărie pe care mi le făcea cadou de sărbători. A făcut infart la vârsta pe care o am eu acum, prea tânără să nu mi se zbârlească pielea ori de câte ori îmi aduc aminte de ea.
De data asta nu am mai dat greș și am cerut bosonului “tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”. Însă m-a înșelat, pentru că acum îmbatrânesc intr-o zi câți alții într-o sută și moartea a început să-mi sune din ce în ce mai des la ușă. Așa că o să trimt scrisori savanților din toată lumea, ca să afle și ei că Higgs nu e particula lui Dumnezeu așa cum se crede ci a Diavolului împielițat.