Achile era olog. Își pusese picioarele pe calea ferată, iar acum prindea liniștit muște într-un scaun cu rotile, fericit de nenemurirea lui, cu care se procopsise o dată cu accidentul care-l scăpase de călcâie. În fiecare iarnă, la gura sobei, înconjurat de mulțimea de nepoți din două căsătorii, depăna amintirile unei vieți pline de aventuri, iar puștanii, agitând pistoale de plastic, râdeau de se prăpădeau de el și de panoplia lui cu săbii și lănci expirate.
Artemis fondase o asociație de protecție a animalelor pe care o înscrisese la tribunal și, după dobândirea personalității juridice, făcea filme pentru „Animal Planet“ în care ea juca rolul principal. Își propusese să o concureze pe Brigitte Bardot la tinerețe. Devenise deja o prezență activă când venea vorba mai ales de câinii comunitari și reușise să bage la pușcărie doi ciobani reciclați după normele comunitare, care, deghizați în braconieri, și pe motiv că vor să împuște căprioare, intraseră cu oile la păscut pe proprietatea ei.
Prometeu făcea armata la pompieri și în permisii mergea acasă să se delecteze cu ficat de vultur (mâncarea din cazarma era sub orice critică). Nu-i plăcuse cartea la viața lui, nu reușise nici măcar la profesională și toată lumea era convinsă că nu se va alege nimic de el. Intrase în conflict cu legea de mic, avea un cazier bogat și doar cu relațiile lu’ tăticu’ reușise să fie încorporat, evident împotriva voinței lui. Măcar așa, gândeau părinții, poate o să se lipească și de el un job și o să scape de porecla „Cătușă“, pe care i-o puseseră băieții din cartier de când se bătuse cu un bodyguard de la „Hercule“.
Pandora avea o afacere înfloritoare cu ambalaje. Cutiile ei erau la mare căutare, iar sereleul ei îi aducea de câțiva ani încoace un profit nesperat. Acuma, e adevărat, nimerise și o perioadă în care negoțul de tot felul era în toi, căci grecii tocmai prinseseră bunul obicei de a face daruri în stânga și-n dreapta, și prin urmare ei făceau comerț pe mare. Pentru promoția de primăvară făcuse un contract cu Agenția de Publicitate „Sufletu’ lu’ Hermes“, care lansase o superofertă׃ una dintre cutii ascundea un cadou-surpriză! Mai multe cutii cumpărate, mai multe șanse de câștig! Promoția se dovedi un real succes, vânzările crescuseră cu 67% și toată lumea cumpăra în draci numai cutii Pandora. Deocamdată cutia din reclamă nu fusese deschisă de nici un muritor, cu toate acestea nimeni nu-și pierduse încă speranța.
Pygmalion era un simplu artist boem, sărac – deci fără noroc la femei – umbla trist toata ziua. Un sculptor minor, neremarcat, aproape lipsit de orice talent. Era hotărât să se înscrie la Școala Populară de Arte. Avea și un motiv foarte bun: toate operele sale se transformau în femei slute, atât erau de nereușite. Se zvonea că Afrodita va da un decret prin care să i se interzică să mai sculpteze, pentru a nu irosi fildeșul aiurea și a nu mai pune viața elefanților în pericol, care și așa erau amenințați de circari. Și asta nu numai la presiunea organizațiilor pentru apărarea drepturilor animalelor, ci și la cererea expresă a bărbaților care se vedeau amenințați de un val fără precedent de femei urâte care vroiau cu orice preț să se mărite.
Afrodita… îmbătrânea frumos. Îi rămăseseră pozele din albumul „Miss Univers“ și avea acum o firmă de modeling la care se înscriseseră muzele, care, interesate exclusiv de propria imagine, lăsaseră la o parte orice preocupare artistică. Renunțase și la operațiile estetice, erau deja prea costisitoare și îi dădeau un aer de matroană de bordel.
Oedip aflase de la tatăl său că mama lui murise la naștere. Acum plângea zi și noapte și era ocolit de sexul opus pentru că fusese atât de afectat de veste încât rămăsese cu sechele. Nu mai căuta o nevastă, ci toate femeile care acceptaseră să se întâlnească cu el, primeau inelul de logodnă însoțit de formula: „vrei sa fii mămica mea?”
Orfeu era un rocker supărat pe viață, pe care o urâse dintotdeauna. Între fiecare două concerte se sinucidea lent cu sex, drugs and rock’n’roll în doze prescrise. Era idolul adolescentelor, avea megapostere în reviste, si vilă pe malul Styxului. Era invidiat de toți, n-avea griji, nu-i lipsea nimic. Viața și-o irosea pendulând între concerte, studiouri de înregis-trări, paturile lui Miss Ianuarie și Miss Decembrie. Deja i se făcuseră oferte pentru filme, drept pentru care lua lecții de artă dramatică în scârbă. Până când a întâlnit-o pe Eurydice. Femeia pusese mâna pe el din prima clipă, iar viața lui s-a schimbat dramatic. Eros aranjase totul. Nu mai era văzut beat, adio scandaluri în cluburi cu poliția, nu se mai droga. Pe stradă, ca și în viață, mergea mereu în urma ei, fără să întoarcă măcar capul. Fanii, dar mai ales fanele, vroiau să-l scape de ea. La presiunea lor, un producător de televiziune concepuse chiar un reality-show pentru care intenționa să facă o preselecție la nivel național, canalizând frumusețile într-un singur scop ׃ alungarea scorpiei. Zadarnic însă, nu se născuse încă șerpoaica s-o muște pe Eurydice.
Dionysos era la Alcoolici Anonimi de un an. Menadele se distrau acum singure, dar nu-i duceau dorul. Dyonisos era un mare scandalagiu la beție, și după trei cure de dezalcoolizare eșuate, fusese declarat irecuperabil…
…Zeus izbucni în râs când îmi văzu fața schimonosită de groază. Trase un fum gros din trabucul pe care-l ținea între dinți și zise:
— Ce te holbezi așa? Nu înțelegi? Ai nimerit greșit. Aici e Olimpul! Ce cauți tu se cheamă Hollywood. E de cealaltă parte a ecranului și e pe bani…