poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-06-22 | |
Secunda 0 : Timpul a fugit atroce. S-au scurs secundele, dar nu au pornit pe graficul spre minus infinit, ci spre plus infinit. Vom întâlni infinitul. Imposibilitatea este la fel de plauzibilă ca perindarea timpului prin firele de colb.
Secunda estompată : Meditează că nu mai ai timp să te gândești. Vei pierde timpul. Neîndurător, nu așteaptă, ci ne lasă să plutim în vidul apocaliptic spre gaura neagră. Mărește pasul doar cât se scurge o lacrimă pe față, și își accelerează mișcările. Irosirea timpului este ternă prin clepsidra vieții. De ce să nu îl ținem încleștat până sângele iute înroșește lacrimile? În această ceartă cu timpul, el încearcă să slăbească strânsoarea, dar paradoxal rămâne… cu aceeași disprețuire față de lume. Ne vom mai împăca vreodată? NU E TIMP. Secunda infinit : Apogeul e atins în ultima secundă. Doar trăiește-o, fiindcă ea este singura care a mai rămas. Am cunoscut epilogul, dar am ratat sumarul. De ce? Pentru că ne-am grăbit, ignorând timpul.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate