poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-10-11 | |
Vânătoarea a fost reușită. Au împușcat trei mistreți: profesorul Lupu un vier, Poliancek o scroafă iar Klontz un godac, numai Magas și profesorul Stănescu nu au avut noroc. Cu toate acestea, profesorul Stănescu se bucura ca un copil.
Nu trecu mult și din tufișuri apărură ogarii lui Drimuș și la scurt timp după, hăitașii... numai Maxim lipsea. Au început să-l strige, dar degeaba. – Unde ar putea fi băiatul? întrebă îngrijorat Magas. – Ultima dată l-am zărit înainte de a ajunge la mlaștini, spuse Drimuș. Profesorul Stănescu din când în când, se uita cu coada ochiului la Klontz, i se părea că acesta nu se simte bine, era foarte palid. Magas îl rugă pe Vasile Vitrek, care se întorcea cu căruța din Poiana Ursului, să ducă mistreții la Klontz acasă. – Eu împreună cu Poliancek, Drimuș și băieții îl vom căuta pe Maxim, iar tu Petre întoarce-te în sat împreuă cu domnii profesori! Pe mine mă îngrijorează acea împușcătură de zebeu, Doamne ferește!... își făcu semnul crucii Magas. – Atunci vă așteptăm acasă la domnul Klontz! spuse profesorul Stănescu. – Bine! Nădăjduiesc că nu i s-a întâmplat nimic rău băiatului! – O, sunt sigur de asta! spuse pe un ton foarte hotărât profesorul Stănescu. Lui Klontz i se păru că profesorul zâmbește. * * * Profesorii Stănescu și Lupu împreună cu Klontz stăteau la masa din odaia de sus a casei acestuia, așteptând nerăbdători întoarcerea celorlalți. Întorcându-se de la vânătoare au anunțat jandarmii de dispariția lui Maxim. Klontz la început a insistat să nu-i deranjeze ”pe jăndari, că băiatul precis s-o fi întors acasă”, dar până la urmă, neavând încotro merse și el cu ei la jandarmerie. Jandarmii îi ascultară cu atenție, și plecară călare spre pădurea Gorșlogului. Când au ajuns acasă la Klontz, muzicanții din Bocicoiu Mare, tocmiți de acesta pentru ”balul de vânătoare” îi așteptau deja în curte. – Nu ne arde acum de chermeze, a dispărut un hăitaș la vânătoare! spuse Klontz. prefăcânduse foarte îngrijorat. Le plăti muzicanților prețul întreg și porunci să li-se dea de mâncare și o sticlă de pălincă. Va urma.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate