poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-10-07 | | Înscris în bibliotecă de Jack Spiner În anul 1919 călătorea cu trenul prin Italia, avînd la el o adeverință emisă de conducerea partidului, scrisă cu creionul chimic pe o foaie de pînză cerată. Adeverința spunea că e un tovarăș care a suferit foarte mult sub albi, la Budapesta, și cerea tovarășilor să-1 ajute prin toate mijloacele. Folosea adeverința drept bilet de tren. Era tare sfios și foarte tînăr, și feroviarii și-1 treceau unii celorlalți de la un tren la altul. N-avea bani și-i dădeau de mîncare după tejghea, în ospătăriile căilor ferate. Italia îl încîntase. E o țară frumoasă, spunea el. Oamenii sînt foarte cumsecade. Vizitase multe orașe, mersese mult pe jos și văzuse multe tablouri. Cumpărase reproduceri după Giotto Masaccio 2 și Piero Ambrogio sau Angiolotto di Bondone, și della Francesca și le purta la el, învelite într-un exemplar din ziarul Avanti. Nu-i plăcea Mantegna. Se prezentase la noi la Bologna, și 1-am luat cu mine pînă la Romagna, unde trebuia să mă întîlnesc cu cineva. Am făcut împreună o călătorie plăcută. Era pe la începutul lui septembrie, și cîmpia era foarte frumoasă. Era maghiar, un băiat foarte drăguț și foarte timid. Oamenii lui Horthy îl chinuiseră groaznic. Vorbea puțin despre asta. În ciuda celor ce se petrecuseră în Ungaria, credea cu tărie în revoluția mondială. — Și cum merge mișcarea în Italia ? mă întrebă el. — Foarte prost, i-am răspuns. — Dar o să meargă mai bine, îmi spuse el. Aveți tot ce vă trebuie. E țara de care sîntem cu toții siguri. De aici o să pornească totul. N-am mai spus nimic. La Bologna ne-am despărțit. El lua trenul de Milano, și de acolo pleca la Aosta, ca să treacă apoi în Elveția. I-am vorbit de tablourile lui Mantegna care se aflau la Milano. Nu, spuse el, cu multă timiditate, nu-i plăcea Mantegna. I-am scris unde să mănînce în Milano și i-am dat adresele tovarășilor. Mi-a mulțumit foarte mult, dar se și gîndea cum avea să treacă peste munte. Þinea foarte mult să traverseze trecătoarea cît mai era vreme bună. Îi plăceau munții toamna. Ultimele știri pe care le-am aflat despre el spuneau că elvețienii îl băgaseră la închisoare în apropiere de Sion.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate