Sunt atatea ganduri ce strabat negura dintre noi, incat ar fi mai simplu fara ele… sa stam in intuneric, sa ne atingem cu sfiala in mutenia unor clipe de explorare si sa ne gustam, usor, gesturile… Am putea suferi fara culori, am putea iubi fara forme si am putea plange fara lacrimi, insa intre noi raman soapte pe care nu le putem pricepe… soapte ce ne leaga trupurile si ne indoliaza singuratatile…
Dar soaptele raman ascunse, condamnandu-ne la ganduri, colorandu-ne cu stari febrile, modelandu-ne schingiuitor sufletele… De ce le ascultam ? De ce ne dedicam soaptele dintre noi cu taceri sadice si atingeri ingrate ? Ne privim orbiti de bezna ce ne imbraca trupurile si ne dedicam franturi de libertati pierdute… ne instrainam grade de miscare ce ne-ar putea salva de soapte si ne ratacim tot mai mult, unul in celalalt !...

Noapte : libertati dedicate, 23.06.2005