poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-06-25 | | Înscris în bibliotecă de Mara Vlad
Un dig văzut de sus, fereastra mea spre acel dig și limpezimea amurgului complice.
Și doi îndrăgostiți care au venit și se zbenguie și poate se ceartă, poate se bat, dar mișcările lor sunt de țapi, se-mpung ori se-mpreună, se mîngîie sau se lovesc? Totul este echivoc, interminabil, hîrjoană între patimă și ură, și cruzime, mișcări armonioase și haotice - ce vor să spună smintiții aceia, ce zeu îi încaieră pe scena singură, în fața largului? Seara este lumina lascivă, lentoarea, otrava dulce pe care o exală apele, păsări în aer și martie, și vreme de la început. Și vreme de la început... Și cîntecul unei ciocîrlii, deodată cascadă nemaiterminînd să suie, să cadă. Cintecul ei umple spațiul de atîta vastă, sfîșietoare neajungere... Unde te-ai sins, voioșie, vîrstă cu întortocheate coarde de țap, zeu al alaiului beat, încornorînd frunțile cu înflorite cununi? Sau neînflorite, poate neînflorite erau, dar tu ai trecut asemeni, la țărmuri încoronat cu nimic, proclamînd fericirea, in-conștiența... Fie, să se iubească, să se încaiere, să se zbenguie perechea, căprița și țapul cel tînăr, declamîndu-și iubirea, unicitatea! Pentru noi cascada suitoare, căzătoare a ciocîrliei, condiția cîntecului - să urci, să arzi, să cazi...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate