M
Mai bine un magar care te poarta, decat un cal care te tranteste.
Drumul spre serviciu trece prin fata cimitirului Reinvierea. Terapia cu lumanari, candele si smirna m-a ferit intotdeauna de riduri si mi-a asigurat cresterea constanta a genelor.

Pana intr-o zi, cand am zarit prin gard, un gropar care sapa de parca-l goneau turcii cu iataganele. La intervale scurte de timp coboara in groapa si culegea rame. Curios, l-am intrebat ce face. S-a oprit din sapat, s-a apropiat de gard si mi-a suierat, intre doua accese de tuse (fumeaza Marasesti de la opt ani), ca strange rame pentru stadionul din Ghencea dar, imi promite c-o sa termine groapa inainte de pranz. Observand uimirea de pe chipul meu, mi-a masurat demonstrativ talia cu metrul de croitorie si mi-a facut o confesiune:
- Aseara te-am visat calarind un murg naravas pe DN1 care te-a si trantit pe la Saftica.

Zadarnic i-am explicat ca-s posesor de Supernova si nu de cal... Vazand ca n-o scot la capat, am dat o fuga la Obor si-am inchiriat un magar cu sa cu tot. In fata acestui argument, s-a linistit, a pus repede pamantul de unde l-a scos si s-a suit in tramvaiul 16 fara sa detina bilet.

N
Numai de nu i-ar muri multi inainte.
Intr-o zi, sotia sefului de la aprovizionare a imprumutat de la mine sticluta cu ulei de ricin pe care o port intotdeauna in buzunarul de la piept. Ce credeti c-a facut cu ea? A desfacut zambind capacul si mi-a turnat tot continutul in crestetul capului. M-a asigurat apoi ca-s baiat bun dar imi ureaza sa nu-mi moara multi cunoscuti inainte. Ea este de etnie maghiara si, de curand, a intrat in politica. Telul ei este ca la recensamant toata majoritatea sa emigreze in Canada pe urmele lui Dodu.

O sa intrebati care-i legatura cu uleiul de ricin? Pai atunci inseamna ca nu ma cunoasteti de loc. De la acest eveniment, cel cu uleiul de ricin, port numai cararea pe mijloc.

O
Omul prost sade-ntre noi, ca magarul intre oi.
Intr-o vara, privind blocurile din cartierul Floreasca, am observat cu indignare ca nu exista nicaieri paratraznet. Doar cateva antene parasite si ancorate din principiu cu sarme ruginite. M-am dus la domnul Nan, administratorul, si i-am propus sa-mi permita sa cimentez, pe post de paratraznet, trei doage cazute de la subsemnatul pe cand bateam covorul din sufragerie. Si pentru ca tot n-aveam ce face cu ele, cu doagele, le-am lipit cu letconul electric si le-am catarat sus, pe terasa blocului. Asa am ajuns pe prima pagina in ziarul Adevarul: primul bucurestean cu doagele sudate pe bloc.

Tot in vara aceea am inteles de ce magarul sade intre oi. Pentru ca si el si-a pierdut intr-o seara, pe miriste, cateva doage personale. Dar, neavand letcon electric, a ramas si azi in mijlocul oilor, la fel de posac.

P
Pana acum n-a lucrat nimic si acum se odihneste.
Intr-o dimineata m-am trezit cu Sfantul Valentin langa pat. Avea o tichie putin cam mare si se vaita ca in fiecare zi ii scade capul cu trei centrimetri. Cu toata tristetea lui m-a intrebat ce mi-as dori eu mai mult si mai mult de la viata. Bucuros, i-am cerut o bivolita si-un greiere. Sfantul a uitat de boala lui si, scarpinandu-si preocupat sprancenele, m-a intrebat:
- Ce faci cu bivolita?
- Mi-o pun pana la sapca de vanator.
- Si cu greierele?
- Sfinte, iti spun cinstit, sunt cam lenes. Greierele trebuie sa mulga bivolita in fiecare seara si ziua sa mearga in locul meu la serviciu. Si pentru ca simt asa, o sfarseala in tot corpul, te rog, nu te supara matale, o sa ma lungesc oleaca pe spate.

R
Rade rata de balta si baba de fata.
Aceasta zicatoarea e nascuta prematur. Totul provine de la o intamplare veche, din vremea tablourilor agatate intr-o ureche. La pauza de pranz, Nuti, o colega de la Mecanica Fina, m-a invitat la ea acasa. Zicea ca vrea sa ma trateze cu o cafea cu caimacul de sase centimetri. Nestiind la ce spune ea caimac si, cum imi frigea buza dupa o cafea naturala fara naut, am dat curs invitatiei.

Multe lucruri am invatat eu in ziua aceea... Si ce-am ras cand am auzit cheia rasucindu-se in broasca. Sa ma prapadesc de ras, nu alta! Vedeti voi, la usa putea fi ori sotul, ori baba cloanta, iar eu de la cinci ani nu mai cred in basme. Am ras de n-am mai putut, am ras cu lacrimi, cu sughituri si crampe abdominale pana ce, in sfarsit, am auzit-o pe Nuti soptindu-i tipului inmarmurit ca-s doar colegul ei de la Desfacere, cu alergie la caimac.

S
S-a potrivit ca mireasa la moara si ca musca-n lapte.
Intr-o sambata seara m-am laudat pe scara blocului ca stiu sa pun muraturi nehotarate. Asa mi-a venit mie sa le numesc. Intamplator a auzit si nea Vasile, postasul, cel ce aduce pensiile batranilor din bloc si mi-a propus o afacere. Daca voi pune douazeci de kilograme de gogonele imi va aduce acasa, in fiecare zi, un an intreg, ziarul Libertatea cu supliment cu tot. Am batut palma si, chiar a doua zi, m-am dus la el (tipul locuieste intr-un bloc de garsoniere din Drumul Sarii). I-am preparat muraturile cum m-am priceput, in cada si-n tubul de la televizorul Rubin, fabricatie 1968. El, dupa ce-a terminat de impartit corespondenta, s-a intors acasa, m-a privit indelung si m-a intrebat, tam-nesam, daca mai am frati disponibilizati, c-ar vrea sa ne cunoasca pe toti. Intrebarea lui a venit ca mireasa la moara sau ca musca-n lapte, deoarece sunt singur la parinti.

T
Toti se plang de bani, dar de minte nimeni.
Cand am ajuns dimineata la serviciu am dat peste Florin, fochistul, sarutandu-l cu patos pe Gabriel, seful lui. M-am scuzat si-am iesit repede in curte, sa ma plimb cateva minute. Mai tarziu, l-am intrebat pe fochist ce-a fost cu faza dinainte.
- Pai, ce sa fie? Aseara, sefu’ a pupat-o pe nevasta-mea.
- Si? am intrebat contrariat.
- Pai, la numai o ora dupa asta am pupat-o si eu. Inseamna ca, implicit, l-am pupat si pe sefu’, prin intermediar cum s-ar zice. Ce mai tura-vura, ca sa economisim timp, benzina si fond de ten, ne-am hotarat sa ne sarutam singuri fara s-o mai implicam si pe nevasta-mea. Poate asa, iese si-o prima mai grasa, ca tare greu o ducem in noua locuinta... N-avem frigider, aragaz si nici combina Aiwa.

N-am spus nimic, vorba zicalei: toti se plang de bani!

U
Unde a dus mutu iapa, surdu roata si calugarul baba.
Intr-o primavara, nu stiu ce mi-a venit si-am cultivat, in toata gradina de la Poenari, hamei, cu gand sa-mi prepar singur berea. Spre sfarsitul verii, la vremea recoltatului, am strans cincizeci de saci cu ghilimele. Suparat, m-am dus la Obor, la mos Vilara si l-am intrebat ce seminte mi-a vandut in martie. Stiti voi ce mi-a raspuns? Nu ghiciti nici intr-o mie de ani. Mi-a zis: ‘Mergi mata’ unde a dus mutu iapa, surdu roata si calugarul baba, iar daca o intalnesti acolo pe Alexandra sigur nu te afli in Anglia. Pe ea s-o intrebi de seminte, auzi tu?’

Dar nu m-am dus, si asta pentru ca-ntre timp imi expirase pasaportul. Am deschis in schimb o facultate particulara de ghilimelistica in Poenari. Amatori?

V
Vezi mama, apoi ia fata.
E profunda zicatoarea asta. Chiar e profunda! Intr-o dimineata, pe cand ma aflam la Neptun, m-am trezit inaintea rasaritului si-am iesit pe dig, sa pescuiesc guvizi. Deodata, undita s-a intins atat de tare incat a fost cat p-aci sa ma dezechilibrez si sa cad in mare. Am tras usor de nada si cine credeti c-a iesit din apa? Mama soacra. Era pe jumatate sirena, dar nu o sirena obisnuita, ci oleaca invers. Jumatatea de sus era stavride si jumatatea de jos, femeie. Si canta, Doamne ce frumos canta la muzicuta! Dupa ce-am studiat-o bine si i-am verificat fiecare solz de la gat, m-am insurat cu fata ei, care stie sa faca o ciulama de sta Bobita, motanul familiei, in coada.

Z
Ziua cauta-ti de lucru, iar noaptea de somn.
Pentru ca in sfarsit am ajuns la ultima zicala pe care o stiu, vreau sa va povestesc ce-am visat intr-o noapte de vara. Se facea ca nu eram nici ortodox si nici catolic, doar un sfrijit de musulman cu favoriti si cioc. Mostenisem de la bunicul douasprezece palate si zece haremuri. Sfetnicul meu, caci aveam si sfetnic, m-a sfatuit ca nu care cumva sa vand averea ca-i de belea! si mi-a schitat un plan de actiune pe zece pagini. In fiecare noapte urma sa dorm in alt palat, sa mananc altfel de mancare si sa vizitez alt harem. Dimineata m-am trezit atat de obosit incat n-am mai ajuns la matineu unde ma astepta nevasta-mea, care, suparandu-se, a recurs la arma ei secreta: infometarea. Doua saptamani incheiate nu mi-a gatit ciorba de stevie si nici iahnie de fasole.

Asadar, noaptea cautati-va mai bine somnul si nu care cumva sa visati haremuri, palate si musulmani, ca-i de rau! De prima parte a zicalei nu zic nimic - de cand cu UE nu gasiti oricum nimic de lucru.