GRADAÞIE DE MERIT

DEFINITIVAT

Azi am prins un calician și l-am pus într-un borcan. Bâzâie. Este fericit. L-am urmărit o oră, până când fericirea asta m-a scos din sărite. Notez în carnețelul de observații: calicienii sunt fericiți în borcan. Am scos calicianul din borcan și l-am dus în grădină. I-am dat drumul: bâzâie. Este fericit. Sunt derutat: consemnez în carnet: calicienii sunt fericiți în aer liber. Îi rup calicianului un picioruș: calicianul bâzâie. Notez: durerea provoacă tuturor calicienilor fericire. Sunt disperat. Azi am omorât calicianul: calicianul bâzâie. Îi fac autopsia. Bâzâitul crește în intensitate. L-am îngropat. Nu se mai aude nimic.

GRADUL II

Azi am prins un calician și l-am pus într-un borcan. Nu se aude nimic. Este nefericit. L-am urmărit o oră până când nefericirea asta m-a scos din sărite. Notez în carnețelul de observații: calicienii sunt nefericiți în borcan. Am scos calicianul din borcan și l-am dus în grădină; i-am dat drumul: tace. Este nefericit. Sunt derutat. Consemnez în carnet: calicienii sunt nefericiți în aer liber. Îi rup calicianului un picioruș: calicianul tace. Notez: durerea provoacă tuturor calicienilor nefericire. Sunt disperat: azi am omorât calicianul: calicianul tace. Îi fac autopsia. Tăcerea scade în intensitate. L-am îngropat. Se aude un bâzâit.

GRADUL I

Azi am prins un calician și l-am pus într-un borcan. Bâzâie: este normal. Notez în carnet: calicienii sunt normali în borcan. Duc calicianul în grădină. Tace. Scriu: e normal. Îi rup piciorușul: tace. Sunt dezamăgit. Credeam că bâzâie. Omor calicianul. Îi fac autopsia. Îl ingrop. E normal.

GRADAÞIE DE MERIT

Azi m-a prins un calician și m-a pus în borcan. Stă la masă și scrie. Deschide capacul și îmi întinde biletul. Citesc: “Ar trebui să te duc în grădină, să-ți rup piciorușul, să te omor, să-ți fac autopsia și să te îngrop. Tu alegi. Taci sau bâzâi?”.