Dragi colegi,
Iată că și sfârșitul acestei luni, august, mi/a prilejuit o mare bucurie de suflet, bucurie pe care țin să o împart cu voi.
Este vorba despre cartea
Exil în durerile altora
Editura Minela, 2018 / București

Aduc sincere mulțumiri
- Editurii Minela
- d/nei Claudia Minela
- d/lui D.G Barbu
- d/nei Cezarina Adamescu

și evident, vouă tuturor care mi/ați fost alături timp de peste 10 ani de când activez pe poezie.ro

Orice lacrimă are povestea ei
și/n fiecare poveste sunt eu -
teodor dume


*Teodor Dume și-a construit cu migală, cu o știință a fiziologiei poemului și o formulă originală un univers liric inconfundabil. El impune în poezia ultimilor decenii o mitologie proprie, fiind unul dintre cei mai profunzi poeți de azi.
(Daniel Corbu, 2018)

*Teodor Dume – un poet emblematic al poeziei moderne românești, interesant și original, care și-ar găsi un loc foarte onorabil pe un eventual podium al celor mai buni reprezentanți ai geniului liric, dacă critica de azi ar avea înțelepciunea de a-l recepta, așa cum merită.
Teodor Dume, nume cunoscut în poezia contemporană românească a înțeles importanța cuvântului în primenirea spirituală și, în volumele sale, își scutură gândurile și intențiile de orice fir de praf sau urmă de zgură de pe învelișul sufletesc, pentru a se prezenta în plină Lumină. Cu un palmares bogat, cu intenții majore în creația pe care, până la această vârstă a scos-o la iveală, din adânc de ființă. Dacă ar fi să aruncăm o privire la titlurile pe care le-a oferit până azi, există unele determinări și categorii ce le putem scrie cu majuscule: sângele (Fără grupă sanguină), rănile (Devoratorul de umbre, Durerea pietrelor, Lacrimi de pe altarul trupului, Temnița de sub rană, Colecționarul de răni, Durerea din spatele cărnii, Vitralii pe un interior scorojit, Azil într-o cicatrice), moartea (Moartea ca un fluture alb), adevărul (Adevărul din cuvinte) și întoarcerea în universul copilăriei (Strigăt din copilărie). Fie și numai aceste titluri metaforice, ne pot da o imagine clară a intenționalităților acestui poet interesant, deosebit de original, care este Teodor Dume. Poezia lui, în ansamblu te face să speri într-o fericită întoarcere a Poeziei în acasa sufletului și să-ți regăsești, citind-o, starea de grație dintruînceput, ingenuitatea și candoarea din timpurile când nu exista atâta pervertire a spiritului. Un drum luminos, ascendent, spre culmile la care năzuim fiecare.
Alegând ca modalitate de expresie, poezia modernă, neîncorsetată în canoanele clasice, liberă de măsură și ritm, dar având un ritm interior și rimă întâmplătoare, Teodor Dume își manifestă propriile trăiri cu dezinvoltură, uneori cu aplomb, mânuind condeiul cu pricepere și profesionalism desăvârșit.
El și-a creat un stil confesiv, aproape epistolar, în care gândurile își urmează cursul, cu valori de semnificație atât pentru autor, cât și pentru cititor.(...)

Cezarina Adamescu, iulie 2018