poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ ​primul manifest al bucolismului etilic sau al etilismul bucolic, vă rog să mă credeÈ›i că nu mai È™tiu nici eu ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-01-03 | |
Lumina din beznă
Aș vrea să mă deschid dar mă lovesc de ziduri De ce am impresia că ne place să trăim singuri? Tot ce avem nevoie noi gasim in scânduri Și deschidem ochii doar să ne lovim de alte ziduri. Rămân aici ascunsă în ceață Stau și ascult a trăirilor povață, Regăsesc pierdute in melodie Cuvinte a căror logică e pustie. Aș putea să-mi povestesc viața în șapte rânduri, Dar mă ascund din nou după vechile ziduri Fug prin labirint de mine și te regăsesc din nou pe tine, Iar când vreau să fug de tine, nu mă mai cunosc pe mine. Tot fugind prin labirintul întunecat, Am găsit un bec și am intrat. De atunci am pierdut bezna din mine Și stau să te visez pe tine. Te aștept aici în becul luminat: Îl găsesti la ieșirea din labirintul întunecat. Te aștept aici după ziduri, Unde nu vom mai fi niciodată singuri.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate