poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-12-28 | |
Pe umeri, încă de ieri
stătea să plouă. Încă de ieri prietenii, inșirați în spatele meu, cu umbrelele sparte de ploile lor trecute, o așteptau pe a mea. Am aproape o săptamâna de când tot aștept. Luni, în zori, s-a-nnourat dintr-o data. Marți a tunat într-una. Miercuri, pe la prânz chiar îmi simțeam spatele ud, și fără să plouă măcar, joi, în ochi, vedeam, cum înnotau curcubee. Vineri, prietenii au mai urcat o treaptă pe scara tabelului meu de valori Cinci zile, în așteptare, era deja ... prea mult pentru ei! Mă iubeau? Posibil. Eu nu-i mai iubeam! Înjunghiaseră pe la spate ploile mele, cele netrecute, cele nevenite și pline de curcubee. Știam deasemenea, a câta oară, că poartă vina ploilor murite pe umerii mei... De ce ploile înjunghiate anul acesta iarăși nu vor mai plânge? Câte din nou vineri și câte din nou primăveri, ca să nu mai spun de câți prieteni de o lună sau de nouă, va trebui să mai pierd, ca să mă pot intoarce cu fața, eu povestitorul despre ploi, sau așa cum m-am obișnuit să mă aud strigat, "omul cu ploi murite pe umeri."
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate