poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-12-16 | | Am străbătut atâta cale, Am îndurat atâtea nedreptăți, Am coborât până la hâdul Hades, Ne-am ridicat până-n orbitorul Olymp... Am râs, floare de nuc deschizându-ne, Am plâns, cenușă de curcubeu prăbușindu-ne. Am căutat… Am tot căutat, hărțuiți de neînduplecatul Cronus, Perechea. Și am sperat! Știam că existăm, doar că atâta așteptare ne clătina credința precum catargul, marea... Când va fi fost să fie vremea de zei sortită, Simțit-am clip-aproape cu încordare de jivină, cu îndârjire de sămânță: speram a fi aleși din cei ce știu că nu-i e dat oricui (și după câte vieți!) s-ajungă la Iubire. Și-atunci când ne-am văzut, urcând EU către Tine, cum seva către fruct, Sufletele noastre pereche, spulberate de-atâta căutare, s-au adunat în mâinile nerăbdător întinse. Aripi de Lumină fulgerând Întunericul ce fierbea mânios de profeția că ne vom iubi cum se-mpreună două Păsări Phoenix într-un amurg grăbit ca o răsărire, în care doar Coloanele fără de Sfârșit ale templului primordial ne ajută să visăm la ceea ce încă nu ne e dat să vedem!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate