poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ stejarul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-12-15 | |
Păianjeni ai dimineții mele cenușii
Îmi gâdilă sub urechi, și-mi predau ștafeta zilei Mă nasc între gemete de creier uzurpat Bun de prins cu ace în cartea de istorie. Cocaina minții nu se mai vinde pe piață Așa că mă bat până-mi sună apa-n cap Dovadă a purității că ești ceea ce bei. Decât să tac, mai bine râd Decât să gândesc mai bine zâmbesc Chiar daca o fac ilogic, total și permanent Nu e filosofie de viață E o stare de spirit, ancorată-n adânc Respirând în stradă, dorind o femeie. Pe tine, femeie, că la tine mă hlizesc Când îmi verific dinții perfecți în oglindă Sunt eu și nimeni altul Omul perfect. Care nu face rău pentru ca nu face nimic Nu iartă pentru ca nu greșește Și zâmbește pentru că nu dorește. Mă uit la tine, fruct interzis Mărul perfect poleit în glazură Te las să te dai în spectacol Dar voi vinde numai eu biletele Căci la râsul meu trage lumea Și eu ghicesc în oameni ca-n stele Adică deloc, observ și privesc Îmi place mult să călătoresc Să mă ofer unei dualități neobosite Cu fiecare pe rând, începe cu tine Dar sunt prea bun Mă păstrez pentru mine! E bine.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate