Jura-mi zana frumoasa,
Frumoasa si alba,
Ca stelele, ca zapada;
Jura-mi din ochii tai,
Ca blana caprioarei;
Jura-mi cu buzele tale,
Rosii ca focul din inima mea;
Jura-mi cu sufletul tau,
Ca padurea verde,
Ce-n ea ne vom pierde,
Ca raul ce ne arata in noapte,
Drumul dintre-ale nostre soapte;
Jura-mi pe al pamantului abur,
Jura-mi pe aripi de balaur,
Jura-mi pe coada de veverita,
Jura-mi pe a ciutei cornita,
Pe al cucuvelei cioc,
Pe al vrabiei mijloc,
Pe a sarpelui coada,
Pe a cerbului coama,
Pe scorbura de stejar,
Pe al focului jar,
Pe a noptii tacere,
Pe a fagurelui miere,
Pe-al bondarului picior,
Pe al nostru mare dor,
Jura-mi zana din pridvor,
Ca de doru-ti n-am sa mor !
Si de fi-va ca sa-mi pleci
Si sa ma lasi in veci pe veci,
Iti ursesc ca sa iubesti,
Doar olari cu dește reci,
Iar de 'oi pleca si eu,
Si-asta lume 'oi lasa-o,
Ma tot rog lui Dumnezeu,
Fa tu Doamne, Domnul meu...
Nu ma-ncinge iar cu scutec,
Si Zi-mi Doamne un descantec,
Si ma Fa din lut ca Primul,
Sa creasca din mine crinul,
Si ma lasa Doamne, doar
Langa casa de olar !
Si de-o fi sa fie-asa,
Langa mandra 'oi sedea,
Sa ma fac-olaru' oala,
Sa ma tina mandra-n poala,
Sa ma sarute cu dor,
Cand i-oi da sa bea usor,
Apa rece de izvor,
Sa ma tin' la subtioara,
Cand m-aduce-n plina vara,
De la recele izvor,
Unde ne-am jurat aceste'
Unul altuia cu dor !