Incerc să dezleg formula chimică a unei priviri
Dar nu ghicesc unghiul potrivit
Pe unde curge lumina si căldura
Sufletului ce ma privește.

Mi-e frig acum.
Cred că de la tine am primit
Dorința de a fugi de tot
Și de a construi o lume din nimic.
Mă balansez pe un leagăn mic
Numit Libertate.

Dintotdeauna mi-am dorit să te țin de mână așa,
Fără să te ating,
Să te rănesc, fără să te simt
Mereu mi-am dorit să mă cufund intr-o privire obișnuita
Și, la ieșire, să te scot pe tine de acolo.

Mi-am strâns gândurile într-o cutie
Și-am bandajat-o cu panglici fine de porțelan.
Doar tu, cântec de chitară, n-ai incăput,
Nu mi-am putut inchide și pierde in mare si inima…