poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-10-31 | |
Lasă-mă să dorm, lasă-mă să visez,
lasă-mă să am iluzia fierbinte, aburindă... Nu mă interesează zicerea lumii și nici măcar părerea ta despre deficitul bugetar al iubirilor mele ascunse... Nu mă interesează de ce acele ceasornicului se învârt de la stânga la dreapta și nu invers... Nu mă interesează de ce mâna ta alege grâul de neghină... de ce alternanța la guvernare aparține doar opoziției, de ce pumnalul din spatele lui Cezar tot lui Brutus îi aparține ... Lasă-mă să mă întorc pe cealaltă parte a lumii, să fiu în oglindă cel viu și în realitate cel oglindit... Să privesc lumea de sus în jos, de jos în sus, din toate părțile să o privesc căutându-mi un motiv aparte să o iau în seamă, să o iau în serios, să o iau... așa cum se mai ia pastila de seară... Gurile rele spun că tu ești acel motiv național, cu linii subțiri, cu buzele senzuale și cercuri sub formă de sâni și triunghiuri ale Bermudelor peste locurile accidentate de privirea mea năucă, bolnavă și neînțeleasă... Lasă-mă să fiu cât se poate de simplu și expresiv, cât se poate de direct, chiar dacă sună vulgar înjurătura străzii, chiar dacă par a fi indecent în compania târfelor muritoare de foame... Lasă-mă să fiu eu însumi realitatea care ne devoră, care ne aliniază în fața plutonului de execuție al sobrului meu discurs despre șansele opoziției de a nu câștiga alegerile... Lasă-mă în plata Domnului, căci doar el a făcut dovada bonității financiare, atât de necesară cumpărării tăcerii, a liniștii sociale, a păcii dintre sindicate și politicienii aflați la putere... sau chiar dintre poemul acesta sortit a fi scris pentru tine, dar ajuns marfă de contrabandă pentru femeile de bani gata, plictisite să-și mai schimbe mașina în același ritm cu chiloțeii... (evident este vorba doar de acele femei care încă mai poartă această demodată piesă de lenjerie intimă). La urma urmei, opoziția este peste tot... Este în toate, este în toți. Nimeni nu poate face un pas înainte sau un pas înspre tine.... fără a se împotrivi, fără a ține cont de îndoiala ce-i roade călcâiul... Nu există pași fără urme, așa cum nu există urme fără urmăritori... Așa cum nu exiști tu fără umbră... fără șansa mea de a exista în același timp, în același ritm, în același spațiu cu tine... Lasă-mă să mă consum, cum se mai consumă un izvor uitat de lume, cum se mai consumă Soarele lăsat aprins peste noapte, cum se mai consumă opoziția să tragă semnalul de alarmă... ...și apa și aer în piept și învățăturile de minte ce mai pot fi trase din acest poem scris în favoarea Opoziției!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate