Mă chemă orologiul pe nume
în silabe de șase ori zece,
prins în secundă m-am înturnat să-l salut
și să mi-l strâng mai aproape,
în frâie.
Uite-l cum trece!
strigă orologiul,
uite-l cum suie!
mai strigă cu un bangăt
și-un nor de clipă-tâmâie,
uite-l cum călare pe mine mă frânge!
Murea el la sfârșitul
timpului său
și al timpului meu.